Iulian Stănescu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române: Comisia Europeană așteaptă din partea României un document revizuit, iar, în termenii Ministrului de Finanțe, acea abordare corectă nu înseamnă să te uiți pe date, pe borne, pe indicatori cheie, ci înseamnă ca, să zicem așa, Comisia Europeană, din nou, să se uite în altă parte și să dea României o nouă șansă de a reveni asupra programului inițial, de a prezenta măsuri mult mai bine fundamentate și capabile

• S&P spune că poate reduce ratingul României dacă deficitele se adâncesc.
• S&P: Piețele vor să vadă cât de repede va fi format noul guvern.
• S&P: Piețele vor să vadă cât de credibile sunt planurile de consolidare.
• S&P: Cheia va fi modul în care România își va gestiona deficitele.
• România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
• România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
• România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
• Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• Deficitul de cont curent urcă la 7,6 mld. euro în T1/2025.
• Deficitul de cont curent crește cu 80% în T1/2025 față de T1/2024.
• Datoria externă pe termen lung are +1,2% în T1/2025 față de T4/2024.
• Datoria externă pe termen lung e la 156,8 mld. €.
• PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.

Comisia Europeană va oferi Bucureştiului puţin timp înainte de a suspenda fondurile europene, ca parte a unui raport privind progresul României în cadrul aşa-numitei proceduri de deficit excesiv, care urmează să fie publicat miercuri, potrivit unor persoane familiare cu discuţiile ce au solicitat anonimatul deoarece negocierile au loc cu uşile închise, scrie Bloomberg.

Raportul de progres va acorda României un interval de timp pentru a propune un set concret de măsuri pentru reducerea a ceea ce a devenit cel mai mare deficit bugetar dintre statele membre ale UE. Ţara balcanică cu 19 milioane de locuitori s-a străduit să gestioneze criza fiscală, în contextul celei mai grave crize politice din ultimele şase luni.

„Nicio altă ţară nu a avut deficite atât de mari în fiecare an de la pandemie încoace,” a declarat marţi, la o conferinţă în Bucureşti, Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei Statului. „Trebuie să dovedim consecvenţă în reducerea decalajului şi trebuie să livrăm rezultate. Asta aşteaptă comisia şi agenţiile de rating.”

Procedura de deficit a comisiei, braţul executiv al UE, presupune un proces etapizat şi necesită aprobarea statelor membre pentru a avansa. Miniştrii de finanţe ai UE urmează să-şi exprime opinia pe 20 iunie.
Comisia nu a oferit niciun comentariu imediat.

Nicușor Dan coordonează negocierile pentru formarea unei noi coaliţii guvernamentale care deţin majoritatea în parlament.

La preluarea mandatului luna trecută, el a recunoscut că ţara nu va atinge obiectivul de reducere a deficitului la 7% din PIB în acest an.

Ce spune Iulian Stănescu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române?

„O decizie corectă a Comisiei Europene înseamnă următorul lucru. Se uită pe foaia de parcurs, Comisia Europeană, la documentația pe care ai depus-o la începutul procedurii. În cazul nostru este vorba de documentația pe care am pus-o la sfârșitul anului trecut sau pe care am depus-o la Bruxelles la sfârșitul anului trecut, documentația acceptată de Comisia Europeană. Și vede dacă te încadrezi în etapele de parcurs. Adică, dacă la momentul T1 ești cu deficitul public și probabil și cu alți indicatori macroeconomici acolo unde ai spus că vei fi. Cam asta ar fi abordarea corectă.

Bun, ce se întâmplă pe partea de deficit este următorul lucru, pe care cred că l-am evocat și într-o intervenție anterioară. Atenție că, avem în bugetul real niște sume care nu au fost, în ghilimele, bugetate. E vorba de cofinanțarea națională, fie că vorbim de proiecte PNRR, care au o cofinanțare mult mai redusă, fie că vorbim de proiecte pe fonduri europene, pe fondurile structurale, pe fondurile europene, să zicem așa, clasice, obișnuite. Deci acele sume, odată, că nu sunt bugetate. În al doilea rând, gândiți-vă că pe măsură ce se va produce acea consolidare fiscală, printr-un mix, un amestec de reduceri de cheltuieli publice și de creșteri de venituri fiscale, în mod necesar, acest lucru implică și o scădere a creșterii economice. Și atunci, când creșterea economică este mai mică, normal că și veniturile fiscale sunt ceva mai mici, raportate la PIB decât este scontat.

Deci, văd că acest an va fi foarte dificil și cred că prin 2017 sau 2018, mai curând 2017, atunci când era enunțată sau anunțată revoluția fiscală Dragnea-Vâlcov, am amintit de faptul că vom intra în această procedură de deficit excesiv sau riscăm să intrăm în ea. Iată că, să zicem așa, toate lucrurile acumulate de mai bine de 5 ani, legate de un deficit persistent ridicat, acum au făcut o masă critică și ne aduc în situația unor decizii foarte dificile, sau, în termenii academicianului Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal, ne aduc în preajma unor noi curbe de sacrificiu, care înseamnă măsuri care, invariabil, vor conduce la un standard de viață, la un nivel de trai mai scăzut pentru o bună parte dintre cetățenii țării noastre, dintre românii care se află în interiorul granițelor țării. Deci, mă aștept la un an dificil și trebuie să urmărim cu mare atenție ce reiese din acea comisie de la Cotroceni și care va fi planul asumat de noua guvernare în privința deficitului, cât de înțelepte, cât de echilibrate vor fi acele măsuri, încât, pe de o parte, necesarul unui debut al consolidării fiscale, un debut real, și, pe de altă parte problema foarte, să zicem așa, spinoasă, a cui suportă costurile economice și sociale ale acestei consolidări fiscale.

Prin PNRR avem două categorii de fonduri, granturi și împrumuturi și noi ne-am ambiționat la o sumă cât mai mare pe care să o obținem prin PNRR și circa jumătate din acea sumă este reprezentată, din păcate, de împrumuturi. Deci, având fonduri cât mai multe, vom avea parte și de împrumuturi ceva mai mari. Iar, pe PNRR lucrurile stau în felul următor, avem în dispută cu Comisia Europeană trei măsuri din PNRR, cea legată de agenția statului care, să zicem așa, gestionează activele, patrimoniul public, companiile la care statul este acționar majoritar, în al doilea rând, numirile de directori în aceste companii și, în al treilea rând, este vorba de problema foarte spinoasă și fiscal, foarte însemnată pe partea de cheltuieli, a pensiilor speciale. Pe toate aceste trei coordonate, pe toate aceste trei măsuri, România avea niște angajamente de făcut, nu și le-a făcut, nu ne primim banii pe ele, e vorba de aproape un miliard de euro, bani care, apropo, erau foarte probabil, dacă nu chiar sigur scontați, pentru ceea ce înseamnă susținerea cheltuielor publice pe acest an. Pe de altă parte, faptul că pierdem acei un miliard de euro, nu înseamnă că pierdem și tot restul banilor din PNRR.

Deci, dacă vreți, ajungem la un punct la care este o pierdere asumată, privind unele măsuri care, chiar dacă sunt necesare, sunt privite ca necesare de majoritatea imensă a populației, este prea mare costul de capital politic, este prea mare costul politic pentru cei care se află actualmente la guvernare, pentru a lua acele măsuri. Și cred că, dacă vreți, acest conflict între măsurile necesare versus costul de capital politic al luărilor, va reprezenta nu numai o constantă, ci va reprezenta, cel puțin, pentru următoarele săptămâni, dacă nu următoarele două luni, principalul element din miezul discuțiilor, miezul dezbaterilor, miezul negocierilor care au loc acum la acea comisie de la Cotroceni și în privința a ceea ce va constitui programul de guvernare. Altfel spus, trebuie făcută o corecție. Nimeni nu vrea să suporte acele costuri.

Nu putem decât să sperăm ca ele, spre deosebire de criza precedentă din 2010-2012 și atât de dureroasă ajustare care a avut loc atunci, să fie cumva mai echilibrat distribuite în economie și societate, pentru că, și cu acest aspect voi închide, dacă repetăm greșelile trecutului, ca acele cheltuieli, acele costuri, să fie dezechilibrat distribuite în economie și societate, vom stimula un nou val masiv de emigrare, un nou exodus al românilor din țară. Ceea ce, pe termen lung, oricât de mult ajungem noi la un echilibru financiar, cu niște costuri sociale foarte mari pe următorii ani, pe termen lung, înseamnă o slăbiciune structurală, din care nu știu dacă vom mai avea soluții să mai ieșim. Cu o țară depopulată, o țară îmbătrânită, nu mai avem resurse de muncă, nu vom mai putea să atragem investiții și riscăm, realmente, să intrăm într-o spirală descendentă, care nu mai poate să fie, din păcate, controlată”, spune el.