Cristian Păun, profesor de economie, ASE: Puterea leului este dată de economia reală din spatele ei, iar de aceste intervenții ale Băncii Centrale că vor putea menține o stabilitate a cursului de schimb pe termen lung ar trebui să ne ferim

• Rezervele valutare ale BNR scad la 55,6 miliarde € la final de mai.
• Ieșirile din rezervele valutare sunt de 12,5 mld. € în luna mai.
• Intrările în rezervele valutare în mai: 5,8 miliarde euro.
• Rezervele internaționale ale României coboară la 65,3 miliarde euro.
• Rezerva de aur rămâne neschimbată la 103,6 tone în luna mai.
• Valoarea rezervei de aur este estimată la 9,69 miliarde euro.
• Plăţile scadente în iunie în contul datoriei publice sunt de 87 mil.€.

Rezervele valutare la BNR ajung la finalul lunii mai la 55,6 miliarde euro, minus 6,7 miliarde euro față de 62,4 miliarde euro în 30 aprilie 2025. Intrările de 5,8 miliarde euro sunt depășite de ieșiri de 12,5 miliarde euro, în contextul modificării rezervelor minime și al plăților aferente datoriei publice.

Nivelul rezervei de aur se menține la 103,6 tone. Valoare estimată la 9,69 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României sunt de 65,3 miliarde euro în 31 mai, față de 72 miliarde euro în 30 aprilie. Iar plățile scadente în iunie în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, ajung la circa 87 milioane euro.

Ce spune Cristian Păun, profesor de economie, ASE?

„Cea mai bună apărare pe care o putem avea pe cursul de schimb vine din economia reală. Pentru că BNR nu are decât niște paliative de intervenție pe termen scurt și va putea doar tempera din posibilele evoluții nefavorabile ale cursului de schimb motivate de sentimente sau de panică sau de diferite informații care apar în piață, conjuncturale, dar, pe termen lung, apărarea vine, repet, din economia reală, adică o țară care exportă mai mult decât importă, o țară care atrage investiții străine în egală măsură cu investițiile pe care le face în afara țării, o țară care se împrumută mai puțin de pe piețele internaționale producând deficite mai mici, are toate șansele să aibă o monedă mai puternică.

Cu alte cuvinte, puterea leului este dată de economia reală din spatele ei, iar aceste intervenții ale Băncii Centrale, repet, sunt iluzorii, că vor putea menține o stabilitate a cursului de schimb pe termen lung și ar trebui să ne ferim de ele. Este valabil și în cazul dobânzilor. Intervenția pe care Banca Centrală o are în planul dobânzilor, prin dobânda de intervenții, este doar un paliativ, nu rezolvă problemele structurale care se află, în principal, în mâna Guvernului în a fi rezolvate. Deci, trebuie să ne ferim de această treabă. Bine că am scăpat, deocamdată, am scăpat, pentru că dacă suntem depunctați în zona sub investment rate sau zona de junk, în acel moment vor apărea ieșiri masive de valută, pentru că fondurile de investiții care au investit în economia românească sunt obligate de regulamentele lor interne să se retragă de pe piețele care sunt în junk.

Deci, vom putea vedea destul de multe ieșiri de capital dacă ratăm menținerea României în zona aceasta de țară cu risc investițional mai scăzut. Asta ar putea fi principalul pericol care există, în momentul de față, la orizont pentru România.

România este o țară în care importurile sunt mult peste exporturi. Avem acest deficit de balanță comercială, mai ales pe zona de bunuri și care înseamnă cerere de valută constantă pe an undeva la vreo 30 de miliarde de euro. Banii pe care nu îi avem, trebuie să îi plătim în valută, în euro, în principal. Ori, aici avem această presiune naturală și de foarte multă vreme și constantă în România ca urmare a problemelor structurale generate de lipsa de competitivitate a exporturilor românești și a economiei românești, mai ales pe piața unică europeană. Deci, presiunea asta exista și înainte, doar că era compensată de intrările în valută, mai ales pe zona de fonduri europene, intrări în valută care mai temperau puțin și faptul că ne împrumutam foarte mult extern în valută, jumătate din datoria publică a României este în valută, și atunci, întrările astea în valută pe împrumuturi și, respectiv, pe fonduri europene, compensau destul de bine faptul că importam mai mult decât exportăm și atunci cursul rămânea stabil, dar și această stabilitate a cursului este una artificială, nu neapărat că BNR-ul ține artificial cursul ci pentru că guvernul, împrumutându-se foarte mult în valută, aduce această valută în țară, și alimentează oferta de valută, dar ea este, repet, pe împrumut, nu este venită în țară pe zona comerțului exterior care e mult mai sănătoasă și mai rezilientă.

Deci, acea presiune care a apărut în perioada alegerilor a adăugat un plus de presiune la aceste probleme structurale pe care noi le-am avut și a fost nevoie de această intervenție. Suma de șapte miliarde este o sumă impresionantă și care, vedem, a apărat cursul, nu foarte tare, probabil că cursul dacă n-ar fi fost această intervenție s-ar fi dus undeva către 5,3 – 5,4 și foarte greu îl mai întorci înapoi. Acum o să avem, probabil, o depreciere din aceasta constantă pe măsură ce banii europeni nu mai intră și, repet, Doamne ferește să avem probleme cu finanțarea externă ca urmare a căderii noastre într-o altă categorie de risc decât cea pe care o avem acum pentru că atunci chiar vor fi probleme și cu dificultatea de a găsi valută pentru a finanța deficitul dar și pentru că din țară vor ieși foarte repede sume importante în valută și probabil că cu astfel de perspectivă ar duce cursul către șase, șapte lei destul de ușor”, spune el.