Victor Negrescu, vicepreședinte, Parlamentul European: Uniunea Europeană trebuie să caute să impulsioneze și mai mult cooperarea între statele membre

• În 30 mai a fost D-TECH Forum România 2025.
• D-Tech Forum 2025 de la București e un summit regional.
• Summitul își propune să alinieze viziunile asupra digitalizării.
• Summitul își propune să dezbată securitatea cibernetică.
• La eveniment a participat și Victor Negrescu, vicepreședinte, P.E..
• Un subiect dezbătut e asigurarea accesului democratic la serviciile digitale.
• Negrescu, P.E.: Europa își pune multe întrebări.
• Negrescu, P.E.: Problema e cum poate Europa să-și folosească potențialul.
• Negrescu, P.E.: Avem multe zone de excelenţă în fiecare stat.
• C.E. are un site cu platforme europene care rivalizează cu cele din SUA.
• Negrescu, P.E.: Schimbarea vine din transformarea digitală.
• Negrescu, P.E.: Vorbim de necesitatea de a ne adapta.
• Negrescu, P.E.: A.I.-ul va schimba regulile jocului.
• Negrescu, P.E.: Sperăm că cineva ne va salva.

Europa visează la un Silicon Valley al său, dar încă nu ştie unde să-l construiască, declară Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, în cadrul D-TECH Forum România 2025. În loc să formeze o piaţă digitală unitară, fiecare ţară trage în direcţia ei, iar rezultatul e o fragmentare care limitează dezvoltarea și inovaţia. Platformele europene există, dar nu reuşesc să rivalizeze cu marile nume din SUA sau China. Poate pentru că le lipseşte încrederea publicului, poate pentru că sunt lăsate să concureze singure, fără o strategie comună.

La D-TECH Forum România 2025, eveniment organizat la sediul BNR, este pusă pe masă tocmai această întrebare: de ce nu reușim să conectăm punctele de excelență din fiecare stat membru într-o rețea europeană solidă?

Avem oameni, idei, centre de competență, chiar și o infrastructură digitală decentă în unele zone. Dar fără coordonare, viziune și ambiție colectivă, potenţialul se risipeşte.

Inteligenţa artificială schimbă regulile jocului. Transformarea digitală e deja în curs, iar Europa riscă să rămână cu întrebările dacă nu găseşte rapid răspunsurile.

Ce spune Victor Negrescu, vicepreședinte, Parlamentul European?

„Uniunea Europeană trebuie să caute să impulsioneze și mai mult cooperarea între statele membre. Și în sensul acesta, programele europene vor stimula tot mai mult aceste forme de colaborare între actori din fiecare stat al Uniunii Europene. În această logică, în prezent, reflectăm asupra creerii unui fond european pentru competitivitate. Acest fond ar urma tocmai să stimuleze dezvoltarea inovației, zona de cercetare, zona de cooperare economică și, în consecință, putem să stimulăm economia europeană și folosi întregul său potențial.

Pentru că este evident că nu putem copia Silicon Valley-ul american, dar putem, în același timp, să profităm de diversitatea europeană pentru a dezvolta mai multe regiuni și zone high-tech în întreaga Europa. Și România are un potențial enorm în această direcție, însă trebuie să fructificăm fondurile pe care le avem la dispoziția noastră pentru a recupera decalajul. Mai ales, fondurile disponibile prin PNRR, dar și fondurile disponibile prin politica de coeziune în actuala programare financiară. Este calea pentru a reuși să devenim un lider regional și, automat, profita de oportunitățile disponibile la nivel european.

România are foarte multe atuuri. Avem un număr foarte mare de profesioniști în domeniul IT. Avem companii inovative și, iată, avem și câteva exemple de excelență, acele companii care au reușit să atragă capital substanțial pe piețele internaționale. Și a sublinia că avem și universități cu potențial. Însă, ce se întâmplă la noi este că, pe lângă fragmentarea europeană, avem și o fragmentare națională. Clujul nu colaborează suficient cu Iașiul, Bucureștiul nu colaborează suficient cu Timișoara și, în contextul acesta, în loc să ne folosim întregul potențial, avem o concurență acerbă între diferiți actori care ar trebui să facă din România un lider regional.

Da, conceptul de hub digital a mai fost evocat și în trecut. Însă, în mod realist, din nefericire o spun, România nu are o strategie coerentă în materie. Și am propus și o spun și astăzi foarte clar. Cred că transformarea digitală a României trebuie să fie o prioritate națională pentru viitorul guvern. Trebuie să discutăm cum facem acest lucru în așa fel încât, pe de o parte, avem acei lideri de piață la nivel european, dar, în același timp, reducem și decalajele.

Pentru că noi pierdem foarte mult din potențialul nostru, tocmai pentru că există foarte mulți români care nu au competențe digitale. Sunt foarte mulți angajați care nu beneficiază de o formare continua prin care pot integra, de exemplu, inteligența artificială în mediul lor profesional. Avem foarte multe IMM-uri care nu s-au automatizat sau nu au introdus mecanisme tehnologice ca să performeze și să-și crească productivitatea.

Ori, toate aceste elemente trebuie să fie gândite într-un plan coerent, adică mai exact: antreprenorul să știe de unde ia banii pentru a-și dezvolta afaceri inovative. Cetățeanul să știe cum se poate forma și ce formări are nevoie pentru a deveni mai performant. Școala să aibă o predictibilitate în ceea ce înseamnă investițiile pe care le va face. Administrația locală să știe, de asemenea, cum poate să ofere servicii mai rapide, folosind, de ce nu, poate, tehnologie românească.

Toate aceste chestiuni trebuie creionate într-un plan de măsuri detaliat. Nu strategii cum au fost adoptate până în prezent, ci, mai degrabă, un plan cu fiecare punct, fiecare etapă ce trebuie să fie parcursă. Există modele în plan european, adică, de exemplu, modelul danez sau modelul Estoniei. Există, de asemenea, recomandări europene care ne pot permite, tocmai, să creionăm acest plan detaliat de care are nevoie România pe fiecare componentă și pentru fiecare sector în parte.

Principala problemă este absența unui capital de risc. Mai exact, în Europa, atât băncile cât și sistemul financiar, ezită în a finanța companii inovative care nu știm dacă vor fi profitabile. Avem o piață fragmentată, e foarte complicat pentru o companie românească să intre pe piața franceză sau pentru o companie franceză să intre pe piața italiană. Sunt multe bariere directe sau indirecte impuse și avem și un mediu de afaceri tradițional restrictiv, complicat să se deschidă către companii care vin din alte zone ale Europei.

De asemenea, avem o problemă și cu această cultură a antreprenoriatului. Există diferențe între statele membre. Nouă, europenilor, nu ne place să ieșuăm. Preferăm lucrurile care sunt previzibile. Există, din nou, modele europene de excelență în materie și aici, din nou, eu, personal, cred că România trebuie să dezvolte în această logică o adevărată cultură a antreprenoriatului, și, aș prefera, de exemplu, când vorbim de reforma educației, să introducem în adevăratul sens al cuvântului, educația antreprenorială, făcută atât de profesioniști în materie cât și de oameni care au experiență în zona antreprenorială.

Aș prefera, de exemplu, când vorbim de zona universitară, pe lângă cursurile clasice absolut necesare, să avem și componenta aceasta a folosirii acestor cunoștințe într-un mediu de afaceri dinamic. Aș prefera, de exemplu, să dezvoltăm mecanisme de susținere financiară pentru crearea de noi companii și anumite plase de siguranță. Există țări europene unde, dacă un tânăr eșuează, statul vine și îl protejează. Tocmai pentru ca din acele greșeli tânărul să învețe și să fie concentrat spre a dezvolta inovație, spre a acționa, spre a crea plus valoare, pentru că da, companiile sunt cele care aduc venitul la bugetul de stat și avem nevoie de companii care performează și în sensul acesta cultura antreprenorială este esențială”, spune el.