Marcel Boloș: Reforma fiscală este un angajament ferm al României față de Comisia Europeană

• România trebuie să implementeze o reformă fiscală cu impact de 1,7% din PIB pentru a primi fonduri UE, spune Marcel Boloș
• Neaplicarea reformei riscă blocarea PNRR și suspendarea finanțărilor.
• Reforma trebuia adoptată până în martie 2024, pentru venituri suplimentare în 2025.

Reforma fiscală este un angajament ferm al României față de Comisia Europeană, asumat încă din 2021 prin PNRR și planul fiscal pe șapte ani, cu un impact estimat de 1,7% din PIB pe an, declară ministrul Marcel Boloș.

Decizia în legătură cu tipurile de taxe și impozite aparține noii coaliții de guvernare, însă Comisia Europeană subliniază importanța implementării acestei reforme și avertizează că nerespectarea angajamentului poate pune în pericol fondurile europene pentru România.

Ce spune Marcel Boloș, Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene din România?

„Pe ceea ce înseamnă deficitul bugetar are, potrivit angajamentelor asumate de către România prin PNRR, dar și prin Planul Fiscal, după cum știți, are o componentă de reformă fiscală. E un angajament pe care l-am luat și pe care Comisia Europeană l-a reiterat în cadrul discuțiilor avute cu dumnealor, chiar a fost primul subiect pe care Comisia Europeană l-a ridicat pe ordinea de zi.

Deci fiind vorba de un angajament, el trebuie dus la bun sfârșit, astfel încât angajamentele care țin de planul fiscal și planul național de redresare și reziliență să poată să fie îndeplinite. În ceea ce prește celelalte măsuri care vin tot pe linia gestionării eficiente a deficitului bugetar pentru ceea ce înseamnă reducerile de cheltuieli, aceste tipuri de măsuri sunt complementare.

Nu știu în ce măsură Comisia ar putea fi deschisă să accepte o așa zisă compensare cu ceea ce înseamnă reducerile de cheltuieli. Ele sunt binevenite și prioritare pentru că obiectivul pe care îl urmărește Guvernul este cel de a utiliza eficient fondurile publice pe care le are alocate și din acest punct de vedere, orice măsură pe care o luăm pe linia reducerii de cheltuieli înseamnă un spațiu bugetar care s-a creat din perspectiva deficitului dar discutăm și de o gestionare eficientă a fondurilor, care a rămas o prioritate, așa după cum se poate observa și în spațiu public.

Una peste alta, ca să răspund la întrebare, sunt două aspecte diferite. E reforma fiscală la care ne-am angajat și care spune foarte clar impactul bugetar pe care trebuie să-l avem prin măsurile fiscale pe de o parte și pe de altă parte dacă guvernul și noua coaliție vor stabili componenta de reducere de cheltuială, aceasta este binevenită și va duce la o consolidare fiscal-bugetară într-un termen rezonabil încât să intrăm în zona de respectare a prevederilor tratatului de la Maastricht.

Eu cred că sunt obiective realiste și pornesc de la principii și reguli elementare de utilizare a fondurilor publice. Pachetul de măsuri fiscale nu este identificat în planul fiscal sub nicio formă. Este specificat, în schimb, impactul bugetar la care trebuie să se ajungă prin măsurile fiscale și să nu uităm că alături de modificarea taxării consumului, ca să fiu așa mai direct, există și taxarea capitalului. Sigur că aici, la ceea ce înseamnă taxarea muncii, este o problemă sensibilă, dar una peste alta sunt decizii ale coaliției de guvernare, a convenienței care se va stabili la nivel politic și nu pot să vă răspund ce măsuri specifice vor fi decise în contextul formării noului guvern și a noilor coordonate ale politicii fiscale”, spune el.