Răzvan Botea, jurnalist, Ziarul Financiar: Businessul nu are ideologie. Businessul vrea stabilitate, vrea predictibilitate

• JP Morgan: Un pachet fiscal ar putea fi aprobat până la final de iunie.
• JP Morgan: Un guvern ar putea fi în vigoare până la jumătate de iunie.
• JP Morgan: O retrogradare a ratingului e acum mai puțin probabilă.
• În privința leului, scenariul de bază este o depreciere moderată.
• JP Morgan: Cursul va fi la 5,1 lei/euro, la final de T2.
• JP Morgan: Cursul va fi la 5,18 lei/euro la finalul de T3.
• JP Morgan: Cursul va fi la 5,25 lei/euro, la final de an.
• JP Morgan: Cursul va fi la 5,32 lei/euro la final de T1/2026.
• JP Morgan: Consolidarea fiscală este o ancoră-cheie.

În cel mai bun scenariu, un guvern ar putea fi în vigoare până la jumătatea lunii iunie în România, iar un pachet fiscal ar putea fi, aprobat până la sfârșitul lunii iunie”, arată analiștii băncii americane JP Morgan.
În privința leului, scenariul de bază este o depreciere moderată.

BNR va încerca să limiteze deprecierea și să mențină cursul stabil până la formarea unui guvern, dar este probabil să permită din nou deprecierea după, spun analiștii băncii.

Prognoza băncii americane pentru curs este de 5,1 lei per euro la finalul trimestrului al doilea, 5,18 lei un euro la finalul trimetrului al treilea, 5,25 lei un euro la final de an și 5,32 lei un euro la finalul primului trimestru al anului următor.

Ce spune Răzvan Botea, jurnalist, Ziarul Financiar?

„Sunt dure negocierile în momentul ăsta. Adică, vorbim de un guvern care trebuie să se formeze din niște partide care de-a lungul vremii nu prea s-au înțeles. Deci, nu știu dacă este destul de fezabil ca până la sfârșitul verii să vedem un pachet fiscal, ca să zic așa, de la noul guvern. Mai întâi să se formeze, sigur, acest nou guvern. Ca măsuri pe partea de creșteri de taxe, adică, acest pachet fiscal de care vorbește JP Morgan, cu siguranță cele mai la îndemână sunt creșterile de TVA.

Creșterea de TVA are niște avantaje, dacă putem să le zicem avantaje, așa, într-un mod cinic le zicem avantaje, dar hai să le spunem avantaje. Faptul că, ok, nu au un impact atât de mare în economie, cresc niște prețuri, ne uităm la raft, putem să ne gândim, cumva, că nu e din cauza creșterii de TVA, dar nu au un impact atât de mare ca alte creșteri de taxe, cum ar fi, știu eu, impozite pe venit sau impozit progresiv, chestii de genul. Iarăși, un avantaj mare pentru guvern, de data aceasta, pentru creșterile de TVA, este faptul că încasările din creșterile de TVA vin aproape instant la buget. Adică, azi ai crescut TVA-ul, de mâine deja începi să încasezi suplimentar la buget. Țin totuși să atrag atenția că suntem într-o situație în care, din cauza faptului că guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria în ultimii ani nu s-au restructurat, nu au restructurat deloc, nu au făcut nimic, dar absolut nimic, în privința reducerii deficitului bugetar, prin reducerea cheltuielilor bugetare, în primul rând, și nu prin creșteri de taxe, că noi tot plătim, tot plătim, tot plătim taxe, iar banii se cheltuiesc în mod iresponsabil.

Deci, situația asta cu deficitul bugetar nu e de ieri, de azi, de mâine, datează din 2019, de când guvernul Orban, la vremea aceea, cu ministrul de Finanțe, Florin Câțu, de la PNL, au făcut un deficit bugetar de 4,6% din PIB. Noi din acel punct am intrat în procedură de deficit excesiv. Sigur, a venit pandemia, a venit războiul, criza energetică, ce a mai fost, dar noi tot am fost în această procedură de deficit bugetar excesiv și nu au fost scăzute aceste cheltuieli.

Dimpotrivă, cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost crescute foarte mult, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost crescute foarte mult, iar acum, deodată, suntem în această situație care este critică, pentru că și situația din buget este exact ca și o boală pe care tu nu o tratezi la timp. Dacă te-a lovit o răceală, ai luat două, trei paracetamol și ai rezolvat, cumva, în două săptămâni. Dacă nu e nimic, apare infecția. Dacă nu e nimic și nu ai nici infecție, apare septicemia. Noi suntem într-o situație în care tratăm foarte, foarte târziu o boală pe care, dacă noi, jurnaliștii de pe business, am văzut-o din 2019, păi cei de la guvern ce au făcut? Te întreb”, spune el.

„E foarte complicată situația în momentul ăsta. Pentru că, ok, situația politică s-a stabilizat, dar nu s-a stabilizat. Adică, bun, vedem președintele care este pe acest track considerat pro-european. Ceea ce pentru investitori, cel puțin pentru investitorii europeni, este o veste bună. Să vedem un pic ce spun investitorii americani. Pentru că, după cum am văzut până în acest moment, din America este tăcere. Administrația Trump nu a felicitat președintele României până în acest moment, și nici Marea Britanie. Investitorii europeni par a se fi liniștit, la fel, investitorii români, vedem bursa de la București. Deci, în ochi investitorilor, cumva, s-ar putea să fie un picur de stabilitate pe partea de președinte.

Dar guvernul, pe partea de formarea guvernului, o să ne pregătim de un carusel foarte interesant. Pentru că PNL și USR au împreună, cele două partide, care probabil vor fi vioara întâi în acest guvern, ele au împreună sub 25% din parlament. Dacă e să te uiți să iei după votul omului, ei au sub 12% din votanții României, practic. Va fi foarte complicat la negocieri să fie un guvern stabil, adică, să fie un guvern foarte, foarte închegat, care să meargă în aceeași linie pe majoritatea deciziilor. Ori investitorii asta vor. Ei vor o stabilitate politică, fiscală, legislativă, în care să fie un angrenaj, astfel încât oamenii din guvern, miniștri și partidele care formează coaliția de guvernare să se pună de acord pe majoritatea deciziilor, fără să fie prea multe ups and downs. Ori asta, eu nu o văd ca pe o stabilitate în perioada următoară, pentru că, după cum spuneam, această coaliție care va fi formată va fi foarte, foarte, foarte fracturată. Deci, asta e pe partea politică.

Ce spun agențiile de rating? Că situația este – că noi suntem într-un turmoil politic. Deci și partea politică va continua să fie destul de agitată, cel puțin așa arată lucrurile în acest moment, pe partea fiscală, care este principalul motiv pentru care agențiile de rating ne-au dus aproape de junk. Nu văd o îmbunătățire decât prin niște măsuri drastice, dar nu doar pe partea de creștere de taxe, ci și măsuri drastice, din păcate, sau din ce se întâmplă la urma, urmei din păcate sau din fericire, măsuri drastice pe partea de cheltuieli bugetare, adică tăieri de posturi bugetare, de salarii bugetare și de cheltuieli bugetare inutile cu bunuri și servicii și așa mai departe. Cam asta este situația. Deci, nu văd o îmbunătățire a ratingului de țară fără niște măsuri care pe noi să nu ne doară.

Businessul nu are ideologie. Adică, nu e stânga, dreapta. Businessul vrea stabilitate, vrea predictibilitate. Asta se cere de atâta timp și a fost ignorat cu mare succes mediul de business de către toți politicienii care au fost și pe la Palatul Victoria și în Casa Poporului. Ăsta este primul lucru pe care îl vrea mediul de business. Bun, acum suntem în această situație în care este inevitabilă o creștere a fiscalității și probabil creșterea de TVA va fi printre cele care vor fi promovate de mediul de business. Inițial, am mai văzut din partea consultanților fiscalii care sugerau reintroducerea cotei unice. În fapt, reintroducerea cotei unice înseamnă creșterea impozitului pe venit de la 10 la 16%, dar și creșterea impozitului pe dividende de la 8 la 16%. La asta nu știu dacă se așteaptă sau își dorește mediul de business, dar, cumva, pare a fi inevitabilă sau, mă rog, în zona, în spectrul acesta de măsuri care ar putea fi luate.

Ce știu și pot să bag mâna în foc că mediul de business se așteaptă este să vadă o restructurare a cheltuielilor bugetare, a aparatului bugetar care este un mamut la noi. 1,3 milioane de bugetari la câți locuitori avem? Nu sunt doar vorbe, astea sunt cifre. Adică, dacă te uiți la cheltuielile cu bugetarii în Uniunea Europeană, de exemplu, noi suntem pe locul 3. După alte paradisuri bugetare, precum Irlanda, Malta, locul 3, 20 și ceva la sută, aproape un sfert din cheltuielile statului se duc pe salariile bugetarilor, care, ok, o parte sunt profesori, sunt polițiși, sunt pompieri, medici, și așa mai departe, dar o parte sunt verișori, amante și tot felul de alte rude și aparținători care au fost parcați în diferite instituții ale statului pe niște salarii grase și care nu fac nimic toată ziua”, adaugă el.