Ambriozie Țurcanu, consultant, Fonduri Europene: Consultanții își au rolul lor căci birocrația este mare pe fonduri europene

• România are la dispoziție 80 de miliarde de euro până în 2029.
• Rata de absorbție este de 6,11% la început de 2025.
• Concordia propune eliminarea consultanților proiectelor sub 500.000 €.
• Banii europeni riscă să rămână pe hârtie.
• Auditori externi ar putea prelua validarea cererilor de plată.
• Se propune o metodologie unică, națională, pentru toate instituțiile.
• Concordia: Se digitalizează complet procedurile.
• Concordia: Se oferă asistență continuă, nu doar la început.
• Concordia: Se elaborează ghiduri de bune practici.
• Concordia: Se impune un termen garantat de plată.
• Beneficiarii sunt educați, prin ateliere, ghiduri și webinarii.
• Se respectă un calendar predictibil, cu termene realiste.
• Se sprijină proiectele pilot mici, sub 200.000 euro, pentru inovație.

România are la dispoziție peste 80 de miliarde de euro până în 2029, dar accesarea banilor merge greu.

În 2025, rata de absorbție e sub 7%. În loc să fie o șansă reală de dezvoltare, fondurile europene ajung, de multe ori, o cursă birocratică obositoare.

Patronatele propun 5 soluții simple și eficiente pentru a schimba asta: mai puțină birocrație, digitalizare totală, evaluări clare și rapide, sprijin concret pentru beneficiari și legi mai flexibile.

Printre idei: proiectele mici, sub 500.000 euro, să poată fi depuse fără consultanți, printr-o platformă online simplificată.

Pentru ca fondurile europene să conteze cu adevărat, România are nevoie de o administrație modernă, orientată spre rezultate, nu spre hârtii.

Ce spune Ambriozie Țurcanu, consultant, Fonduri Europene?

„Delăsarea este unul dintre principalele motive. Ce înseamnă absorbție și cum se calculează ea? De fapt, luăm în calcul cererile de transfer depuse de beneficiari. Adică beneficiarul își desfășoară o achiziție, o finalizează și depune această cerere de transfer ca să își ia banii pentru investiția pe care a făcut-o. Sau urmează să o plătească furnizorului. Atunci se decontează această cerere de transfer.

Majoritatea proiectelor sunt în implementare și sunt pe final. Deci asta vorbeam și în ultima mea intervenție la dumneavoastră. Și în perioada apropiată, în următoarea jumătate de an, vor fi depuse foarte multe astfel de cereri de transfer. Se accelerează și se intensifică solicitările din partea beneficiarilor. De ce? Pentru că acum au ajuns și ei la finalizarea proiectelor lor. Și acest procent de 6,11% pe care îl avem acum o să crească semnificativ anul acesta, ne mai vorbim de anul următor. O să ne apropiem de o valoare de aproape jumătate din valoarea totală a fondurilor alocate prin PNRR la finalul anului viitor.

Este un clickbait. Nu e nicio soluție, nu e niciun risc. Consultanții își au rolul lor acum, fiindcă birocrația este mare pe fonduri europene. Ca să depui un proiect pe fonduri europene trebuie să ai un plan de afacere, trebuie să ai un studiu de fezabilitate, când vorbim de proiecte publice și așa mai departe. Pe care beneficiarii nu prea au cum să le facă, n-au timp, n-au interes. Aici este rolul consultanților. Partea cu simplificarea birocrației vine cot la cot și cu această opțiune de a exclude consultanții. Dar nu e aia de a exclude. Dacă ei vor simplifica atât de mult birocrația încât beneficiarii să n-aibă nevoie de expertiza consultanților, cu siguranță vor și grăbi procesele, oamenii vor fi mai interesați să depună, fiindcă nu vor avea cheltuieli semnificative înainte de a-și vedea proiectul aprobat și banii de la Comisia Europeană în conturile firmelor, deci vor crește și nivelul de interes a beneficiarilor pentru a depune proiecte pe fondul europen. Fiindcă vor avea un cost mai mic de scriere, dar pentru asta trebuie să modifici foarte mult procedurile actuale, ceea ce din punctul meu de vedere până în 2028, cel târziu, e imposibil.

Pe lângă asta trebuie să facă o platformă foarte simplificată, adaptată la aceste condiții birocratice reduse, care iarăși durează timp, pe care trebuie să o fac STS-ul de regulă, va costa foarte mult, vor fi foarte mulți banii irosiți și ajungem la 2029 cu proiecte. Soluția asta trebuia făcută deodată și ar fi bine să o ia în calcul pentru programele următoare de finanțare, nu acum când trebuie să implementeze ce au făcut deja și ce au gândit deja. N-au timp, n-o să o facă până la finalul PNRR, nu se vor simplifica procedurile, că nu prea au cum. Astea sunt legile din România și nici nu suntem într-o perioadă atât de stabilă politică încât orice doleanță a unui guvern și de simplificare a unor legi de achiziții publice să fie votate în Parlament așa ușor. Suntem într-o criză de decizii. Nu se preiau decizii acum la nivel de minister și Ministerul Fondurilor Europene care este direct responsabil de acest PNR au cam pus stiloul pe masă și nu-l ridică pentru a semna nici contracte de finanțare, nici ordonațe, nimic. Așteptăm să vedem ce se întâmplă pe plan politic. Nimeni nu-și asumă decizia.

Am atins acest subiect un pic mai devreme. Vorbeam că la finalul anului viitor cred că o să ajungem la o rată de absorpție de jumătate fiindcă o să crească foarte mult și intensitatea cu care beneficiarii vor depune aceste cereri de cont, își finalizează proiectele și încep să ceară banii. Până acum au făcut proceduri birocratice de achiziții publice care au durat jumătate de an, un an, un an jumate dacă au fost contestații de la alți furnizori. Și toate durează câte o lună, două, trei pentru orice hârtie și pas important desemnat. De asta s-a ajuns acum aici cu proiecte în implementare, dar fără deconturi solicitate. O să fie un efort financiar foarte mare pe guvern în perioada următoare când toți beneficiarii vor solicita deconturile și mai târziu, abia, guvernul trebuie să-și ceară banii de la Comisia Europeană și trebuie să-și bifeze acei indicatori și acele reforme asumate prin PNR care deja nu mai țin de cât de responsabili și sărguincioși sunt beneficiarii, fie ei publici, privați, împreună cu consultanței lor”, spune el.