Marcel Vulpoi, profesor, ASE: Nu reușim să colectăm banii și de aici toate deficitele pe care le avem

• PIB-ul României crește cu 0,2% în T1/2025 față de T1/2024.
• PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.
• Guvernul mizează pe un plus de 2,5% pentru PIB.
• Datele lunare nu susțin prognoza executivului.
• Dochia, economist: Trebuie să strângem cureaua.
• Dochia, economist: Nu e posibil ca salariile și pensiile să aibă +20%.
• Codirlașu, CFA: Va fi o creștere economică zero în T1.
• Codirlașu, CFA: Impactul real îl vom vedea în trimestrul al II-lea.
• Cabat, economist: Văd o economie ce se îndreaptă spre stagnare.
• Lungu, economist: Tendința este de descreștere a economiei.
• Dochia, economist: Important e să rămânem pe creștere, chiar mică.

INS publică datele oficiale ale PIB-ului în T1/2025.

Comparativ cu același trimestru al anului trecut, PIB-ul crește cu 0,2%.

Dar stagnează comparativ cu ultimult trimestru al anului 2024. „Inevitabil, trebuie să strângem cureaua”, spune profesorul de economie, Aurelian Dochia. De ce?

Pentru că nu este posibil ca salariile şi pensiile să crească cu 20% în vreme ce PIB-ul a crescut, în cea mai bună perioadă a lui, în ultimii ani cu 5%.

Suntem într-o situaţie situaţie grea, spune economistul Dragoş Cabat.

Ce spune Marcel Vulpoi, profesor, ASE?

„Cu aceste date, din punctul meu de vedere, ar trebui corelate și cu un studiu care a fost făcut recent și l-am văzut pe Ziarul Financiar în legătură cu societățile care au depus situațiile financiare pentru anul 2024, în care am constatat că cele care au depus, sigur, în jur de 160.000 societăți au avut o creștere a cifrei de afacere cu 17%. Deci, din acest punct de vedere, lucrurile par a merge în direcția corectă.

Sigur că sunt semne de scârțială și dacă mă întrebați pe mine, o parte dintre ele sunt datorate și acestei situații și acestei prelungiri neașteptate a alegerilor, perioada în care, din păcate, nu s-au putut lua niciun fel de măsuri la nivel macroeconomic.

Păi, răspunsurile pe lângă cele evidente. Prima dată, sigur, atragerea fondurilor din PNRR, despre care nu s-a mai auzit nimic de câteva luni, a fost ocupat spațiu public cu totul și cu totul altceva. Atragerea fondurilor din PNRR, atragerea fondurilor europene, apoi identificate industriile care suferă în această perioadă.

Pe deoparte, mă uitam, cele mai suferinde industrii ar fi agricultura, IT-ul, deja este în suferință, și sectorul construcțiilor, care tot așa este într-un oarecare blocajă. Aceasta, pe deoparte, și găsite modalități prin care să se stimuleze aceste industrii care sunt în suferință, în urma analizării indicatorilor din 2024.

Iar pe de altă parte, este o chestiune despre care eu am tot discutat de-a lungul timpului, stabilirea unor priorități. În ce anume vrea să investească România și pentru ce vrea să fie cunoscută România, fie că vorbim despre agricultură, fie că vorbim despre turism, fie că vorbim despre orice alt sector economic, energie, de exemplu, trebuie luate măsurile și orientatea toate eforturile pentru aceasta.

Pe deoparte, pe această a doua direcție și a treia direcție, sigur se referă la vechea noastră problemă pe care o avem și sperăm că va reuși cineva să o rezolve în următorii 10 ani, creșterea gradului de colectare a deficitelor bugetare.

Este ceva rău de tot ce se întâmplă la acest nivel. Nu reușim să colectăm banii. De aici și toate deficitele pe care le avem. Sperăm că noul sau noile guverne care vor urma vor găsi metodele cele mai bune să reușească să încaseze banii care, de fapt, și de drept se cuvin statului”, spune el.