PIB-ul României crește cu 0,2% în T1/2025 față de T1/2024. Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale: În loc să ne uităm la America, care face peste tot dealuri excepționale, noi petrecem timp uitându-ne la niște cifre absolut farmaceutice, 0,2 % este nimic

• PIB-ul României crește cu 0,2% în T1/2025 față de T1/2024.
• PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.
• Economiștii sunt sceptici și nu văd creștere de 1%.
• Guvernul mizează pe un plus de 2,5% pentru PIB.
• Datele lunare nu susțin prognoza executivului.
• Dochia, economist: Trebuie să strângem cureaua.
• Dochia, economist: Nu e posibil ca salariile și pensiile să aibă +20%.
• Codirlașu, CFA: Va fi o creștere economică zero în T1.
• Codirlașu, CFA: Impactul real îl vom vedea în trimestrul al II-lea.
• Cabat, economist: Nu văd o creștere mai mare de 0,5% în T1.
• Cabat, economist: Văd o economie ce se îndreaptă spre stagnare.
• Lungu, economist: Tendința este de descreștere a economiei.
• Dochia, economist: Important e să rămânem pe creștere, chiar mică.

INS publică datele oficiale ale PIB-ului în T1/2025. Comparativ cu același trimestru al anului trecut, PIB-ul crește cu 0,2%. Dar stagnează comparativ cu ultimult trimestru al anului 2024. Economiştii sunt sceptici, nu văd o creştere de nici măcar 1% pe tot anul.

„Inevitabil, trebuie să strângem cureaua”, spune profesorul de economie, Aurelian Dochia. De ce?
Pentru că nu este posibil ca salariile şi pensiile să crească cu 20% în vreme ce PIB-ul a crescut, în cea mai bună perioadă a lui, în ultimii ani cu 5%.

„Suntem într-o situaţie situaţie grea”, spune economistul Dragoş Cabat.

Ce spune Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale, pentru Aleph Business?

Avem datele preliminare: +0,2% față de T1/2024 și o stagnare față de ultimul trimestru. Începe economia să scârțăie?

„O, da, dar ea pune frână și noi știm toți, nu avem nevoie de cifrele astea care sunt atât de mici, că sunt în eroare, adică, ce mi-e plus 0,2, ce mi-e minus 0,2. Ele oricum vor fi revizuite, economia se contractă substanțial și nu a intrat încă în economie, de exemplu, extragerea facilităților la energie. Nu au intrat taxele, reducerea cheltuielor guvernamentale, care sunt bune la deficit, dar nu la creștere economică. Nu a intrat dramuleta economică, stați să vedeți, ce o fi și de săptămâna viitoare, pentru că nu se vor liniști prea repede lucrurile și noi. În loc să ne uităm la America, care face peste tot dealuri excepționale, noi petrecem timp uitându-ne la niște cifre absolut farmaceutice, 0,2 % este nimic, an pe an, e cifra care contează la o datorie publică exorbitantă, care ne costă foarte mult, aproape două cifre, cu o creștere economică subpară, chiar negativă. România se află cu siguranță, nu în condiții de strâns de cureaua, în cea mai dificilă, improbabilă, imposibilă triangulație, 8% deficit, 8% creștere economică.

Nu ieșim de aici decât printr-o dramatică, a la long, austeritate substanțială, mai ales guvernamentală, pentru că piețele nu vor, chiar dacă ne-au lăsat cu cursul un pic în pace, l-au așezat un pic la 5,1%, un pic, un debușer, un pic, nu ne vor lăsa pe dobânzi, iar dobânzile foarte mari vor decapacita și mai mult creșterea economică. De acum vom intra în zona aceasta tulbure, haideți să ne obișnuim cu ea și să vedem cum putem scoate lucrul la capăt, dar nu mai avem turația și satisfația pe care am avut-o până acum, o să operăm probabil mult, mult mai ușor sub, trebuia să creștem cu 4%, ca să înțelegeți, da? Potențialul nostru ceva este substanțial greșit și în economia Europei pe care noi o servim nu mai exportăm, că nu mai avem ce exporta. Europa nu mai exportă, unde să exporți? La o America hipercompetitivă sau la o China care face cea mai bună tehnologie astăzi raportată la preț? Lucrurile se schimbă fundamental, trebuie redesenat modelul economic, modelul financiar este și el rămas mult în urmă.

Bine am venit cu toții în realitatea foarte dură a noii arhitecturi hipercompetitive, granularizate și ați văzut ce polarizată este lumea astăzi, complicat peisaj, dar suntem cu ochii pe știrile dezbătute cu voi și vă mulțumim că ne țineți la curent și vedem o parte constructivă chiar și în această corecție și am terminat cu fraza asta, poate că în această criză va fi oportunitatea mult așteptată, să reducem, 10 ministere sunt suficiente, 9 agenții mai mult decât suficiente, iar 8 regiuni, asta este tot, poți să faci asta în jumătate de ani și doar așa, cred eu, exagerez un pic, dar ați înțeles care este ideea, doar așa putem ieși un pic, să luăm o gură de aer, altfel va fi foarte complicat, intrăm în junk, urmează o perioadă previzibilă, adică, e normal, la cum ai condus economia în ultimii ani era normal că vine momentul scadenței”, spune Mitroi.

Ce soluții ar putea implementa guvernul pentru a avea o creștere economică, în contextul deficitelor gemene care trebuie rezolvate prioritar? Și ce măsuri trebuie luate urgent pentru a redresa economia României?

„Îmi place ce spuneți, întrebarea e pertinentă. Prima măsură e comportamentală, trebuie să le dai mesaj piețelor, Comisiei Europene, Fondului Monetar, instituțiilor finanțatoare de deficit, că facem ceva. Corect, asta este. După ce ai terminat drama politică, gata, ne așezăm, că ne place, că jumătate rămâne cu nemulțumirea, nu mai interesează pe nimeni astăzi. Mieunatul jumătății care pierde, nu mai este relevant. Lumea merge înainte cu o viteză excepțională, nu mai contează opinia noastră politică, ci cea economică. Și atunci, trebuie să dai un mesaj de genul acesta. Îți sufleci mânicele și trebuie să faci două lucruri.

Părerea mea, să transmiți mesajul că înțelegem compresia cheltuielilor guvernamentale ca prioritate zero a guvernului. Doi, eficientizarea investițiilor. Stop la investițiile publice, prostiuța asta cu 120 de miliarde investiții publice din care trei sferturi sunt fără rentabilitate, nici măcar socială, nu doar economică. Stop la asta și făcute doar după criterii transparente, strict de profitabilitate și de multiplicare. Dacă faci astea două lucruri, e și BNR-ul lângă tine, ca și copilotul, știți? Lângă, în avion. La avion, trebuie să ai doi. Trebuie să aduci BNR-ul. Lângă tine să ai o politică și monetară corelată foarte bine și cu cea guvernamentală. Nu mai merge asta, cred eu. Deci trei lucruri simple pe care le poți face peste noapte. Transparență, mesaj public, cheltuieli, apropiere de BNR și discurs care să țină concit de jumătatea, să zicem, perdantă, da? Nu mai avem timp de mofturi politice.

Gata! Eu, unul, m-am săturat. Nu mai pot. Sunt doi ani și jumătate de dramuletă politică. Nu mai vreau, să plece acasă, la nevestele lor și să ne lase să facem business. Gata! Este prea multă politică și America a avut-o și a trecut la treabă. Am terminat cu politicienii și aș vrea de luni, după masă, să nu mai vorbim decât business”, adaugă el.