- Economiștii estimează o creștere economică sub 1% în T1/2025 și riscuri de stagnare.
- Măsurile de austeritate pot reduce consumul, dar afectează negativ economia, scrie ZF.
- O creștere economică mică, dar constantă, este vitală pentru evitarea recesiunii.
INS publică mâine datele oficiale despre evoluția PIB-ului în primul trimestru din 2025. Economiștii sunt sceptici cu privire la o creștere semnificativă și estimează că nu va depăși 1% în T1 și nici nu prevăd o creștere notabilă pe întregul an. Mulți economiști consideră că este necesar un plan pentru accelerarea creșterii economice, scrie ZF.
Advertisment
Ce este conceptul „a strânge cureaua”?
Termenul „a strânge cureaua” este folosit pentru prima dată de Emil Constantinescu, fost președinte al României, în contextul crizei economice din perioada 1997-2000. Acum, profesorul de economie Aurelian Dochia reînvie acest concept și subliniază că nu este sustenabil ca salariile și pensiile să crească cu 20%, în timp ce PIB-ul are o creștere modestă de aproximativ 5% în ultimii ani. Dochia afirmă că România trăiește peste posibilitățile sale și se finanțează din împrumuturi pentru a susține cheltuielile publice, în special în sectorul guvernamental.
Care sunt provocările economiei românești în 2025?
În ceea ce privește estimările economice, Dochia consideră că România trebuie să înregistreze o creștere economică pozitivă în 2025, chiar și una mică, pentru a evita intrarea în recesiune. El subliniază că problema nu este neapărat mărimea creșterii, ci menținerea unei traiectorii pozitive a economiei.
Titlurile zilei
Care e scepticismul economiștilor despre creșterea economică?
Adrian Codirlașu, președintele CFA (Asociația analiștilor financiari), este și el pesimist și prognozează o creștere economică aproape de zero în primul trimestru din 2025. Codirlașu remarcă faptul că industria este în declin, construcțiile au avut o ușoară creștere, dar fără un impact major asupra PIB-ului, iar consumul este în scădere. El anticipează că impactul real asupra economiei va fi vizibil abia în al doilea trimestru, în funcție de măsurile fiscale ce vor fi adoptate după alegeri.
Care sunt efectele asupra economiei?
Economiștii subliniază că România trebuie să-și reducă deficitul bugetar, conform angajamentelor față de Uniunea Europeană. Deși măsurile precum majorarea taxelor și reducerea consumului pot contribui la ajustarea deficitelor, acestea au un impact negativ asupra economiei. Reducerea consumului înseamnă o scădere a comenzilor pentru companii, ceea ce duce la tăierea salariilor și creșterea șomajului. Această spirală poate afecta în mod semnificativ dinamica economică.
Care sunt perspectivele economice pentru T1/2025?
Economistul Dragoș Cabat este pesimist în privința evoluției economice din T1 și prognozează o creștere de maxim 0,5%. El observă că industria nu performează bine și că sectorul construcțiilor a avut o creștere foarte mică. Cabat consideră că economia se îndreaptă spre stagnare.
Pe de altă parte, Laurian Lungu, un alt economist, este mai optimist. El consideră că majorările anterioare ale salariilor și pensiilor vor susține consumul pe termen scurt. Cu toate acestea, el atrage atenția că tendințele economice pe termen mediu nu sunt favorabile, iar datele lunare sugerează o tendință de descreștere economică.
Care e prognoza guvernului pentru 2025?
În 2024, economia crește cu doar 0,8%, iar guvernul estimează o creștere economică de 2,5% pentru anul 2025. Cu toate acestea, datele lunare disponibile până acum nu susțin această prognoză optimistă. Agricultura ar putea aduce o contribuție pozitivă, însă ponderea acesteia în PIB este relativ mică, ceea ce face ca impactul să fie limitat.
Economiștii sunt de acord că cel mai important este ca economia să rămână pe o traiectorie de creștere, chiar și modestă, pentru a evita intrarea în recesiune. Deși previziunile nu sunt foarte optimiste, menținerea unui ritm pozitiv, chiar și mic, este considerată esențială pentru stabilitatea economică a țării.