Ce urmează pentru PIB-ul României? Aurelian Dochia, economist: Avem un acord cu Uniunea Europeană care ne obligă să ajustăm, să reducem deficitul cu aproape două puncte procentuale, ceea ce este un efort enorm de mare în condițiile actuale și nimeni nu va găsi o soluție care să mulțumească pe toată lumea

• La numărarea a 100% din voturi, George Simion are 40,96%.
• Nicușor Dan intră în turul II, cu 20,99%.
• La numărarea a 100% din voturi, Crin Antonescu are 20,07%.
• 9.571.740 de votanți au mers ieri la vot în primul tur.
• Preşedintele nu are atribuţii directe în economie.
• Preşedintele poate influenţa direcţia.
• Preşedinţia influenţează evoluția economiei prin relaţia cu Guvernul.
• Alegerile din România sunt în prim-planul Financial Times şi Bloomberg.
• George Simion (AUR) propune reducerea la 25% a contribuțiilor sociale.
• George Simion (AUR) propune stimularea producției interne.
• Simion propune înfiinţarea unui Fond Suveran de Investiţii.
• Nicuşor Dan (independent) are printre propuneri digitalizarea ANAF.
• Nicușor Dan vorbește despre sprijinirea IT-ului şi industriei auto.
• România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
• România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
• România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
• Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
• Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
• T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
• T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.

Românul a votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale, într-o perioadă în care economia locală are nevoie de reguli de joc clare. Preşedintele nu are atribuţii în zona economică, dar o poate influenta în măsura în care are influenţă asupra guvernului. De regulă, preşedinţia influenţează parcursul economic al unei ţări prin direcţia pe care o imprimă politic şi prin relaţia cu guvernul.

George Simion, candidatul AUR, propune o serie de măsuri economice care vizează reducerea contribuţiilor sociale şi stimularea producţiei interne.

Printre cele mai importante propuneri se numără plafonarea contribuţiilor sociale la 25% pentru veniturile de până la 5.000 de lei brut şi reducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru IMM-uri. Propune înfiinţarea unui Fond Suveran de Investiţii pentru sprijinirea dezvoltării economiei naţionale şi refinanţarea creditelor ipotecare cu dobândă zero pentru anumite sume.

Nicuşor Dan, candidat independent, are printre propuneri digitalizarea ANAF pentru a com­bate evaziunea fiscală, reducerea cheltu­ielilor publice şi sprijinirea industriilor stra­tegice, precum IT-ul şi industria auto. Deşi fiecare propunere are un obiectiv clar, ele nu sunt însoţite de un plan detaliat de imple­men­tare, iar lipsa unor măsuri clare pentru re­forme structurale riscă să limiteze impactul aces­tor propuneri pe termen lung.

Ce urmează pentru economie şi business după alegerile prezidenţiale? România e într-o situație extrem de dificilă, cu un deficit apropiat de cel care a băgat în criză Grecia în urmă cu 16 ani.

Și președintele interimar Ilie Bolojan spune că România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar – 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Că există „trepidații la nivel global” care pot declanșa o nouă criză financiară.

Grecia a intrat în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB. BNR avertizează în raportul din aprilie că dezechilibrul bugetar este „cea mai gravă amenințare la adresa stabilității financiare” și că „o corecție va fi inevitabilă și dureroasă”, cu sau fără sprijin extern.

Ce spune Aurelian Dochia, economist, pentru Aleph Business?

„Față de alegerile anterioare, sondajele de opinie care au fost publicate periodic nu au mai fost atât de departe de rezultatul efectiv al acestor alegeri. Evident că la procentaje, nimeni nu poate să facă previziune exactă, dar în ordinea candidatilor, nu există o surpriză. Acum ne întrebăm ce se va întâmpla mai departe. Fără îndoială că așteptăm două săptămâni pentru a vedea rezultatul între cei doi candidați care s-au situat acum pe primele locuri, George Simion și Nicușor Dan. Și abia apoi am putea să facem încercări de a vedea încotro se va îndrepta economia, pentru că multe se pot schimba, odată cu schimbarea la nivelul președintelui.

În primul rând, vor apărea niște repoziționari politice, inclusiv în Parlament. AUR are o poziție în Parlament destul de puternică și s-ar putea să încerce să realizeze niște alianțe care să-i dea o majoritate în Parlament și din felul ăsta să schimbe destul de profund direcția de mers a economiei românești. Nicușor Dan, care a venit de pe o poziție de independent, deocamdată va trebui să-și stabilească cu cine lucrează în Parlament și care va fi coaliția cu care va putea să continue și să-și joace rolul de mediator. Și abia după aceea vom vedea ce măsuri efective se pot aștepta în materie de economie și cum se vor desfășura lucrurile”, spune el.

„Acum, noi discutăm despre schimbări la nivelul conducerii României, să spunem, dar trebuie să nu uităm că problemele principale pe care le avem, rămân în continuare, indiferent de cine va fi la conducere. Și prima dintre aceste probleme, eu cred, că este aceea a deficitului bugetar foarte mare pentru care trebuie să găsim foarte repede niște soluții. Pe de-o parte, avem un acord cu Uniunea Europeană care ne obligă să ajustăm, să reducem deficitul cu aproape două puncte procentuale, ceea ce este un efort enorm de mare în condițiile actuale și nimeni nu va găsi o soluție care să mulțumească pe toată lumea.

Deci, din punct de vedere politic, va fi o mișcare cu riscuri foarte mari și aici președintele va trebui să-și joace, într-adevăr, rolul de mediator prevăzut de Constituție, atât între partidele politice parlamentare cât și între politicieni și societatea civilă din România. Aici este, cred că, proba de foc pe care o va avea președintele nou ales, încă din primele luni de când se va instala la Cotrocenu. În continuare, președintele are un mare rol în ceea ce privește poziționarea externă a României. Suntem într-o perioadă foarte tulbure din punct de vedere al schimbărilor în lume.

Președintele Trump a declanșat o serie de schimbări care ricoșează absolut în toată lumea, inclusiv în Uniunea Europeană. Uniunea Europeană se trezește destul de destabilizată în momentul ăsta. Există forțele principale din Uniunea Europeană, Franța, Germania, Italia, să spunem, care încearcă să găsească soluții la problemele cu care se confruntă Uniunea, iar România va trebui să participe la aceste eforturi de a găsi soluții și președintele este cel care este reprezentantul României și din acest motiv are un rol extrem de important.

Noi depindem foarte mult de Uniunea Europeană din toate punctele de vedere, de la investiții, comerț, apărare. Deși am văzut că foarte mulți cetățeni, alegători, și-au exprimat uneori nemulțumirea în legătură cu orientarea Uniunii Europeane sau cu participarea noastră, cu ceea ce obținem noi în relația noastră cu Uniunea Europeană. Eu cred că ar fi o mare greșeală să pierdem trenul acestei mari șanse istorice pe care a avut-o România și care până acum, ne-a permis să facem niște progrese la care, sincer să fiu, nici nu visam”, adaugă el.