PwC: AI-ul poate aduce +15% la PIB-ul global. Marius Luican, CEO, Reveal Marketing Research: A.I.-ul va fi asimilat în zona economică, dar într-un ritm puțin mai scăzut, în cazul în care, în anii următori, vom avea de-a face cu o criză pronunțată

• PwC: AI-ul poate aduce +15% la PIB-ul global.
• Companiile schimbă modelele de business sub presiunea AI.
• Scenariul pesimist reduce impactul AI la doar 1% din PIB.
• Riscurile climatice pot tăia 7% din PIB până în 2035, conform PwC.
• AI-ul contribuie la creșterea economică, dar cere guvernanță clară.

Inteligența artificială poate adăuga până la 15 puncte procentuale la PIB-ul global până în 2035, potrivit unui raport PwC. Asta ar însemna o creștere economică anuală suplimentară de peste 1%, similară ca impact cu revoluția industrială din secolul al 19-lea.

„Inteligenţa artificială are potenţialul de a genera o schimbare economică de magnitudinea unei noi revoluţii industriale”, spune Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.

Raportul avertizează însă că acest potențial nu este garantat. El depinde de investiții în infrastructura digitală, politici publice și guvernanța transparentă. În cel mai favorabil scenariu, AI generează o creștere de 15% la PIB. Într-unul moderat, doar +8%.

Iar în scenariul pesimist, cu lipsă de colaborare și reglementări slabe, creșterea ar putea fi de doar 1% până în 2035.

În 2025, PwC estimează că 7.100 miliarde de dolari în venituri vor fi redistribuite între companii, într-o economie globală marcată de transformări rapide, conflicte și presiuni climatice.

Ce spune Marius Luican, CEO, Reveal Marketing Research, pentru Aleph Business?

Inteligenţa artificială are potenţialul de a genera o schimbare economică de magnitudinea unei noi revoluţii industriale. Dar valoarea reală nu va veni doar din inovaţie tehnologică, ci din modul în care construim încredere, colaborăm între industrii şi folosim AI cu responsabilitate, arată analiza. Cum putem capitaliza în România oportunitățile A.I., cum ar trebui adoptată tehnologia la nivel de stat, încât să putem vorbi cu adevărat de creștere economică bazată pe A.I.?

„Schimbarea vine din două motivații: vine fie din oportunitate, fie din presiunea realităților economice pe care le avem de confruntat. Așa că, din oportunitate, AI-ul va fi asimilat în zona economică, dar într-un ritm puțin mai scăzut, în cazul în care, în anii următori, vom avea de-a face cu o criză pronunțată. Iar această recesiune, acest început de recesiune pe care îl trăim prin Europa și prin lume, la modul general, va pune o presiune foarte mare și va obliga toate economiile să găsească soluții pentru ieșirea dintr-o astfel de situație. Atunci, AI-ul va beneficia de un catalizator economic în implementare.

În momentul ăsta, el este folosit pe o scară largă, dar este totuși, cum să spun, la început de drum și nu poate fi garantul unei reechilibrări economice într-un interval atât de scurt. Adică, în termeni mai simpli fie spus, cred că problemele economice din România, din Europa, din Statele Unite sunt mult mai mari decât capacitatea AI-ului de a susține economic revenirea pe un trend crescător a economiilor la care AI-ul contribuie”, spune Luican.