- Congresul Internaționalei Socialiste proclamă Ziua Muncii în 1 Mai.
- 1 Mai este un simbol al luptei muncitorilor pentru drepturi egale.
- Ziua de 1 Mai este sărbătoare legală şi în România.
- Ziua este dedicată victimelor grevei generale din Chicago.
- În 1 Mai 1886, sute de mii de muncitori protestează în SUA.
- 35.000 de muncitori obțin reducerea timpului de lucru la 8 ore.
- Companiile mari creează 37.000 de locuri de muncă noi între 2019-2023.
- Companiile mijlocii pierd 41.000 de angajați între 2019-2023.
- Între 2019-2023, companiile mici pierd 8.500 de angajați.
Pentru unii, 1 Mai e ziua grătarului național. Pentru alții, un simplu “Out of Office”. Dar pentru antreprenori, manageri sau economiști, 1 Mai e mult mai mult decât o zi liberă.
Advertisment
Pentru business, 1 Mai e un barometru subtil. O radiografie de sezon. Un test de stres pentru HoReCa, un impuls pentru retail sau un moment de reset strategic în industrii ciclice.
În spatele relaxării oficiale, economia lucrează, uneori la foc mic, alteori pe grătarul încins al deciziilor financiare.
Titlurile zilei
Azi, de Ziua Muncii, merită să ne uităm cu atenție la cei mici. Microîntreprinderile. Motorul tăcut al economiei românești ce creează între 170.000 de locuri de muncă noi între 2019 și 2023. În același interval, firmele mijlocii pierd 41.000 de locuri de muncă, iar cele mici pierd 8.500 de angajați.
Ce mai înseamnă ziua de 1 Mai pentru mediul de afaceri românesc în 2025?
„Să știți că 1 Mai este o sărbătoare a Europei și a Asiei. Americanii nici nu o gândesc în termenii aceștia. Este și foarte interesant, ați spus voi mai devreme, nu mai este doar a muncitorilor, pentru că muncitorul astăzi are tastatura în față. Este o altă definiție a ceea ce 1 Mai muncitoresc, se spunea altădată, e un moment de reflexie. E și o primăvară într-o situație dificilă, complicată și atunci ai acest refresh pe care îl ai și skandenbergul între capital și muncă. Asta este întrebarea fundamentală. Capitalismul merge, știm bine, pe levierul pe care ți-l dă capitalul, achiziții de tehnologie, inovație. În partea cealaltă, manufactura, chiar și în servicii, este esențială. Și aceste micro-întreprinderi de care vorbeați dumneavoastră sunt vânătorii de asimetrii, de informație, de oportunități. Datorită lor, noi o ducem bine, să știți, sunt optimizatori, inventează, au tot timpul grijă această, nu sunt bancabili.
Nu este ușor, pentru că băncile sunt mofturoase, le cer capital propriu, le cer raportări și atunci este greu de găsit oameni. Este complicat de tot, dar ceea ce oferă societății este ceva nemaipomenit. Acest lanț de servicii se infiltrează acolo unde supermarketurile, corporațiile, nu se bagă, sunt ineficiente, minisectoarele acestea de piață. Le datorăm joburile, cum spuneați voi, le datorăm agresivitatea aceasta constructivă foarte frumoasă și cred că ne arată cel mai bine soluția cum să rezist într-o vreme de mare incertitudine. Inflația în continuare nu mai pleacă și va rămâne aici, deficit de forță de muncă, presiune geopolitică, incertitudini. Dar e un model frumos acest 1 Mai, pe care îl respect pentru că proletarul de astăzi merge, să știți, cu metroul la Pipera, are tastatură în față, știe să opereze inteligența artificială. Avem și alte definiții ale muncii, și cu mintea, și cu curajul, și cu ceea ce visez. Toate lucrurile astea sunt ceea ce ne fac pe noi agenți economici, sper, de succes cei mai mulți dintre noi”, spune Adrian Mitroi.
Mai pot construi încredere reciprocă antreprenorii și angajații în această perioadă preelectorală?
„Da, și mai ales că îți împarte asta. Și aveți grijă chiar și profii universitari, știți că sunt un pic de stânga, nu? Nu este neapărat cazul, dar fundamental tot cam de stânga suntem toți. Toți ne simțim ușor asupriți. Dacă ești antreprenor, ești asuprit un pic de marea corporație și de fiscal, nu? Dacă ești angajat, ești ușor asuprit de șeful, evident, nu? Că și el are la rândul lui altă ierarhie. Și atunci e firesc să avem reacția asta, dar inovația, ceea ce se numește în Europa, America nu prea mai e interesată de asta: durabilitate și sustenabilitate. Dar, fiindcă place și capitalului lucrul ăsta, grija pentru sănătate e la mare modă acum. Corporațiile care ne aduc atât conveniență economică, produse, servicii la îndemână, soluții, și deci timp mai mult pentru noi, și cealaltă mare oportunitate a grijii — deci e grija de timp și grija de sănătate, calitatea vieții și cantitatea vieții, cum îi spunem noi — genul ăsta de oportunități oferite pentru fiecare dintre noi, atunci acest 1 Mai atât de binevenit este. Pentru că e un moment de reflexie și, chiar dacă ești școlar, student, prof sau antreprenor, te uiți optimist. Și cred că asta este definiția fundamentală a micromanagerilor acestora: curajul cu care și optimismul cu care se uită ei la noi. Ceilalți ne uităm cu dureri de cap, ei le văd pe oportunități și le mulțumim pentru asta, că ne fac viața mai bună și mai ușoară”, adaugă el.
Credeți că alegerile prezidențiale vor aduce claritate în politicile economice și fiscale sau mediul de business trebuie să se pregătească pentru o perioadă prelungită de instabilitate?
„Sigur nu, nu este o soluție. Niciun om nu este providențial, dar el ar putea să vină cu un mesaj foarte clar, care să fie pro-business. Nu mai merge astăzi cu vorba. Trebuie să fii pro-business, să fii cu, nu știu, o reformă fiscală dramatică, reducerea cheltuielor statului. Trebuie să dai impulsul ăsta. Avem nevoie de alegerile acestea ca de aur din punctul ăsta de vedere. Dar niciunul dintre oamenii aceștia care va ajunge acolo nu este providențial. El trebuie să facă ceva nemaipomenit acum, să fie transparent, să-și angajeze oameni de cel mai înalt calibru în față și să pună tehnologia la lucru, să ne arate cu tehnologia la toți că ăsta e drumul în care nu ne mai găsim locul într-o societate decât în modelul acesta pro-business cu mânecile suflecate, cu respect față de toată lumea, toate nivelurile sociale merită respect și toți aduc valoare economică, riscă fiecare la locul lui de muncă și așa mai departe. Îți trebuie un președinte empatic, dacă pot să spun asta, și pro-business. Nu mai merge altfel decât să fii foarte ancorat, deștept la toate generațiile, de aia îți trebuie tehnologie și cine pricepe bine asta, cine nu, dar se și vede, cred că într-un fel sau altul, că avem nevoie de o schimbare tectonică. Și în liderii noștri, care trebuie să apese pe economics, altfel rămânem în așteptări mari și livrări prea mici”, continuă el.
Cum poate tehnologia să ne ajute să facem față schimbărilor din societatea modernă, având în vedere situația recentă a penei de curent din Spania și Portugalia?
„Mama ce m-ați surprins cu întrebarea asta, îmi place. Nu mă prindeți pe mine aici, eu cred în lebădă neagră și vreau să vă spun că astea sunt întâmplări. Și furtuna asta solară care a fost nici nu ne prinde rău să știți, să vedem și fără televizor, să mai și reacționăm, dar nu mai putem merge înapoi. Nu, nu, nu, sigur nu. Chiar dacă cei mai mulți dintre noi ne folosim notițe și lucrăm cu ele, nu, nu, fără tehnologie nu mai poți. Și vedeți nuanțele foarte fine. Îmi place asta și insist la cursul de investiții, că noi vorbim de, nu știu, Tesla, că ați vorbit mai devreme, ca o fabrică de mașini. Nu, este o fabrică de depozitare de energie. Da? La fel cum Amazon nu este un retailer, este un depozitar de cloud și de spațiu de stocare. Deci nuanțele sunt exact reziliență, ce vorbeam mai devreme cu voi, dar vorbeam despre micro, dar și capacitatea asta de reziliență. Da? Dotarea cu soluția B. Deci una este ce apare în față și alta e ce este fundamental. Și antreprenorii gândesc în termenii ăștia, această reziliență. Dar eu cred că societatea e așa de avansată și ne-am învățat toți. Suntem atât de pricepuți încât și conservele pe care le avem acolo ne vor ajuta cele câte spuneați, două săptămâni. Nici nu ne-ar prinde rău să dăm o tură de două săptămâni, să răbdăm un pic, să ne înfrățim”, conchide Mitroi.