Deficitul bugetar ESA e la 9,3%/PIB. Aurelian Dochia, economist: România are o problemă cu deficitul bugetar de mulți ani de zile și evident că dezechilibrul între încăsările bugetului și cheltuielile bugetului au fost agravate în cursul anului 2024 din cauza măsurilor care au fost luate în privința creșterii pensiilor și salariilor

• Deficitul bugetar al României, în termeni ESA, urcă la 9,3% din PIB.
• Deficitul bugetar cash este de 8,65% din PIB în 2024.
• Diferențele între cash și ESA provin din metodologii distincte.
• ESA include datorii neplătite și ajustări ale dobânzilor la termen.
• România are cel mai mare deficit bugetar din UE.
• Urmează Polonia cu un deficit de 6,6% și Franța cu 5,8%.
• Gradul de îndatorare al României este de 54,8% în 2024.
• Doar 6 state din UE raportează excedente bugetare în 2024.
• Zona euro reduce deficitul de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024.
• Deficitul mediu în UE scade la 3,2% în 2024.
• 12 state UE au deficite bugetare de peste 3% din PIB.
• Estonia are cea mai mică datorie publică: 23,6% din PIB.
• Grecia rămâne cea mai îndatorată țară din UE, cu 153,6%.
• Ministerul Finanțelor promite un deficit de 7% din PIB în 2025.
• România își menține traiectoria de reducere a deficitului.
• Cheltuielile neplătite majorează deficitul ESA cu 9,1 mld. lei.

România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. Cu un minus de 9,3% din PIB, calculat după standardul european ESA, România depășește cu mult pragul de 3% recomandat în UE. În comparație, Polonia are un deficit de 6,6%, Franța de 5,8%, iar Slovacia de 5,3%.

Situația României este agravată de diferențele dintre metodologia europeană și cea națională (cash), precum și de datoriile acumulate și dobânzile neplătite. Ministerul Finanțelor promite, totuși, o corecție a deficitului spre 7% în 2025.

12 state membre au deficite de peste 3% din PIB. Statele care nu raportează deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda şi Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) şi Portugalia (+0,7%).

În zona euro, deficitul bugetar scade de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024, în timp ce la nivelul UE, corecţia este de la 3,5% la 3,2%. România are un grad de îndatorare de 54,8%. Cele mai ridicate îndatorări din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franţa (113%), Belgia (104,7%) şi Spania (101,8%).

Ce spune Aurelian Dochia, economist, pentru Aleph Business?

Care sunt principalele cauze structurale și conjuncturale care duc la un deficit bugetar record de -9,3% din PIB în 2024 în România, în condițiile în care media europeană s-a îmbunătățit?

„România are o problemă cu deficitul bugetar de mulți ani de zile și evident că dezechilibrul între încăsările bugetului și cheltuielile bugetului au fost agravate în cursul anului 2024 din cauza măsurilor care au fost luate în privința creșterii pensiilor și salariilor. Este un principal factor. Și este adevărat că în 2024 au mai fost și cheltuieli de investiții ceva mai mari decât în anii anteriori, dar structura bugetului la noi face ca cheltuielile curente privind pensii, salarii, să fie majoritare în structura bugetului. Și tocmai asta face foarte dificilă o reechilibrare, o revenire la echilibru în materie bugetară.

Sunt trei căi prin care Ministerul Finanțelor și Guvernul în general pot să urmărească reechilibrarea bugetară. Una este reducerea cheltuielilor. Aici nu se poate face foarte mult, tocmai datorită faptului că majoritatea acestor cheltuieli sunt pensii, salarii și altfel de cheltuieli care nu pot fi reduse.

A doua soluție este o îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare. S-au făcut progrese anul trecut. Încăsările bugetare au crescut cu 10%. Totuși această cale probabil că nu este suficientă. Și atunci ceea ce rămâne este creșterea veniturilor prin modificarea impozitării. Și orice modificare a impozitării în sensul creșterii acesteia are efecte negative asupra economiei, poate să ducă chiar și la o recisiune, dar o asemenea măsură nu poate fi exclusă în momentul de față, deși Guvernul ne-a promis că în 2025 nu se vor face intervenții în sensul de creștere a impozitorilor și taxelor. Dar vom vedea cum evoluează lucrurile pe parcurs, pentru că atingerea țintei de 7% cu care ne-am angajat. Nu există căi prin care se poate să fie realizată o asemenea reducere fără suferință și probabil că vor fi multe discuții, multe proteste, dar într-un fel sau altul suferința asta este inevitabilă”, spune el.

Ce reforme sau ajustări bugetare trebuie implementate pe termen scurt și mediu pentru ca România să revină pe o traiectorie sustenabilă a finanțelor publice, ținând cont de constrângerile sociale și electorale din 2024-2025?

„Din fericire, în 2025 constrângerile electorale s-au diminuat foarte mult, mai avem un rând de alegeri pentru președenție și cred eu că în aceste alegeri, problemele de impozitare nu vor juca un rol foarte important. După aceste alegeri președențiale să vedem dacă Guvernul va anunța ceva în materie de schimbarea impozitării și taxelor, pentru că până la urmă trebuie să facă acest lucru. Dar nu știu dacă va fi vorba de a doua parte a anului 2025 sau lucrurile vor fi amânate pentru 2026. Oricum, așa cum spuneam, nu cred că este posibil ca în 2025 să se diminueze deficitul bugetar la 7% la cât ne-am angajat, fără niște măsuri în direcția creșterei veniturilor bugetare prin mărirea impozitării.

Creșterea prin cele luate măsuri, de exemplu, se discută foarte mult despre colectarea mai bună. Într-adevăr, noi avem deficit de colectare a veniturilor bugetare, la TVA avem cel mai mare gap din Uniunea Europeană, însă progresele care se fac în această direcție nu se văd peste noapte. Deci, din acest motiv, cred că 2025 ar fi nerealist să creadă că numai prin îmbunătățirea colectării, de exemplu, se poate înlătura acest deficit foarte mare.

Nici în materie de scăderea cheltuielilor bugetare nu se pot face lucruri importante din motivele pe care le-am spus înainte, datorita structurii acestor cheltuiuri, așa că rămâne de văzut când și cum se vor anunța niște măriuri de impozite și taxe”, adaugă el.