Ce spune Ionuţ Dumitru, economist-şef, Raiffeisen Bank despre principalii indicatori financiari din România în anul 2025: Raiffeisen are 5% prognoză de inflaţie pentru finalul anului, fără efectul războiului comercial. Cursul de schimb este estimat la 5,07 lei/euro la final de 2025. Şi ne aşteptăm la o singură reducere a dobânzii-cheie în 2025, de la 6,50% până la 6,25%

• România se confruntă cu deficite gemene ridicate, iar politica monetară prudentă este esențială pentru a evita deprecierea leului într-un context de finanțare dificilă.
• BNR este așteptată să reducă dobânda-cheie o singură dată în 2025, iar cursul de schimb leu/euro ar putea ajunge la 5,07 spre finalul anului, scrie ZF.
• Principalul risc intern este deficitul bugetar excesiv, care necesită măsuri urgente de consolidare fiscală pentru a preveni creșterea nesustenabilă a datoriei publice.

Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank, subliniază că România se confruntă cu deficite gemene mari – bugetar și de cont curent – care persistă și pe termen lung. În acest context, politica dobânzilor nu poate fi decât una prudentă. Dacă dobânzile scad într-un moment în care nevoia de finanțare este ridicată, moneda națională se depreciază inevitabil, scrie ZF.

Politica monetară este prudentă din partea BNR

BNR adoptă o atitudine prudentă, conform scenariului de bază al Raiffeisen Bank. Instituția operează, cel mai probabil, o singură reducere a dobânzii de politică monetară în acest an, de la 6,50% la 6,25%, în luna noiembrie. Contextul internațional este volatil: în SUA, de exemplu, analiștii își modifică rapid așteptările cu privire la dobânzi, pe fondul temerilor legate de o posibilă recesiune. Astfel, BNR evită măsuri pripite și preferă stabilitatea.

Inflația este influențată de prețurile la energie

Raiffeisen Bank prognozează o inflație de 5% pentru finalul anului, în absența unor efecte suplimentare generate de războiul comercial. Presiuni inflaționiste apar în special în a doua parte a anului, din zona energiei. Deși prețurile rămân plafonate, această măsură are un termen limitat: plafonarea la energie electrică se prelungește cu doar trei luni, iar la gaze cu un an. În același timp, scăderea recentă a prețului petrolului, pe fondul tarifelor comerciale, atenuează temporar aceste presiuni. Cu toate acestea, incertitudinea rămâne ridicată.

Cursul de schimb se află între stabilitate și ajustare

Pentru finalul anului, Raiffeisen estimează un curs de schimb de 5,07 lei/euro. Ionuț Dumitru afirmă că politica BNR rămâne decisivă în menținerea stabilității cursului. Dacă banca centrală continuă să susțină stabilitatea valutară, variațiile semnificative sunt improbabile. În schimb, o eventuală flexibilizare a politicii ar putea duce la o ușoară depreciere a leului. Pe plan global, escaladarea războiului comercial crește riscul unei recesiuni, inclusiv la nivel internațional.

Consolidarea fiscală devine o urgență pentru România

Deficitul bugetar reprezintă principala vulnerabilitate a economiei românești. Ionuț Dumitru atrage atenția că, în prezent, România înregistrează un deficit de aproximativ 9% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană. Reducerea acestuia devine o urgență. Datoria publică crește rapid, iar capacitatea pieței financiare interne de a susține împrumuturi mari este limitată. În aceste condiții, statul se bazează pe finanțare externă, ceea ce accentuează presiunea pentru consolidare fiscală.