• În martie, prețul mediu al apartamentelor în Cluj-Napoca e 3.157 €/mp.
  • Prețurile în Cluj au +60% față de București și +74% peste media națională.
  • Creditul ipotecar mediu accesat în Cluj-Napoca este de 95.373 €.
  • Chiria medie pentru 2 camere este de 550 €.
  • În Cluj-Napoca sunt câte 2 cumpărători pentru locuințele disponibile.
  • Locuințele în Cluj-Napoca cresc cu 15% în 2024.
  • Tranzacțiile au +10% în primul trimestru din 2025.
  • Nordul orașului are cel mai mare potențial pentru dezvoltare.
  • Tinerii din Cluj-Napoca plătesc 50% din venit pentru chirie.

Cluj-Napoca e oficial cel mai scump oraș din România, arată o analiză Imobiliare.ro. Prețul mediu al unui apartament trece în martie pragul de 3.150 de euro/mp util, cu 60% peste București și aproape dublu față de restul județului.

În Cluj, locuințele nu se mai cumpără, se vânează: sunt doar două disponibile pentru fiecare cumpărător, iar în zone precum Bună Ziua, Andrei Mureșanu, Centru, se plătesc chiar și 3.500 €/mp. Chiriile ajung la 600-700 euro în aceleași cartiere, iar un tânăr cu salariu de 800 € pe lună își dă, în cel mai bun caz, 50% pe chirie și încă 30% pe viață socială. La final, apelează la părinți sau bunici pentru ajutor.

În spatele prețurilor mari stau lipsa autorizațiilor, cererea constantă din partea investitorilor, dar și imaginea unui oraș “care oferă mai mult”. Cine mai rezistă în Cluj? Și ce urmează pentru orașul-comoară?

Titlurile zilei

Averile miliardarilor cresc accelerat
CE URMEAZĂ PE BVB?
Memecoins exploatează tragedia lui Charlie Kirk
Aurul scade cu 0,5% la 3.671 dolari pe uncie
DRUID AI OBȚINE 32 MIL. DOLARI FINANȚARE

Ce spune Daniel Crainic, Chief Marketing Officer, Imobiliare.ro, pentru Aleph Business?

Cum s-a ajuns ca prețul pe metrul pătrat din Cluj-Napoca să fie cu 60% mai mare decât în București? Care sunt factorii principali care alimentează această discrepanță?

„Exact, cum ați spus și dumneavoastră, m-a distrat sintagma aceasta de oraș comoara. Cluj-Napoca a beneficiat de o dezvoltare foarte mare, foarte rapidă, în urmă cu aproximativ 10-12 ani, în condițiile în care celelalte orașe mari din țară erau oarecum într-o stagnare. Acest lucru a dus la o imagine foarte bună, la un vibe foarte interesant în Cluj-Napoca și treptat prețurile le-au depășit pe cele din București. Nu doar că le-au depășit, diferența chiar a crescut în ultimii 10 ani între Cluj și capitală, respectiv între Cluj și celelalte orașe comparabile cu Clujul. Sigur că acest lucru vine la pachet cu un cost de viață, un cost de trai mai scump în Cluj-Napoca, în condițiile în care veniturile nu sunt neapărat mai mari decât în alte orașe, ba dimpotrivă. E o presiune pentru cumpărătorii din Cluj-Napoca.

În plus, mai avem un segment de investiții, de investitori, care aleg Cluj-Napoca. Vorbim de cei din județele limitrofe Clujului sau chiar de cei din diasporă care au rădăcini în județele din Transilvania și care preponderent aleg Cluj-Napoca pentru investiții, pentru că orașul are o imagine foarte bună. Există un sector economic foarte bun, dar să vedem ce va urma în continuare și câte sustenabile sunt aceste niveluri de prețuri”, spune el.

Ce are Cluj-Napoca și nu are București?

„În primul rând, o imagine foarte bună. În al doilea rând, orașul este mult mai mic decât Bucureștiul. Este într-o vale. Din punct de vedere geografic, este mai greu să se extindă decât București sau Timișoara. În plus, are un bazin demografic foarte mare. În jurul Clujului sunt o serie de județe nu neapărat la fel de dezvoltate ca și Clujul, așa că e un pol, un magnet pentru toată regiunea”, adaugă el.

Care e profilul cumpărătorului tipic din Cluj în 2025? Sunt mai degrabă clujeni, români din diaspora, investitori din București sau străini?

„Aș spune că cumpărătorul specific Clujului, și nu doar în 2025, ci în ultimii ani, este acest profil câștigător al ultimilor 5, 6, 10 ani. Este vorba despre familie tinere sau tinerii profesioniști cu o educație ridicată, care lucrează preponderant în domenii precum IT sau servicii financiare, și care beneficiază de salarii peste medie”, spune Crainic.