Americanii nu mai suportă politicile europenilor. Gigantul bancar Goldman crede că fondurile ESG ar trebui să investească în oil&gas

• Goldman Sachs propune includerea companiilor oil&gas în portofoliile ESG.
• Saxo Bank respinge ideea și invocă impactul climatic, scrie CNBC.
• AIE prevede vârful cererii de petrol înainte de 2030, fără nevoie de noi proiecte.

Un analist al băncii americane Goldman Sachs susține că investitorii în fonduri ESG și în cele axate pe sustenabilitate trebuie să-și reevalueze poziția față de companiile din sectorul petrolului și gazelor. Această recomandare vine într-un context în care managerii de fonduri deja își schimbă abordarea față de industria de apărare, influențați de conflictul Rusia–Ucraina, scrie CNBC.

Companiile energetice se reorientează spre combustibili fosili și afectează sustenabilitatea ESG

În prezent, unele companii energetice diminuează investițiile în proiecte regenerabile sau chiar își majorează implicarea în combustibilii fosili, în dorința de a maximiza profiturile pe termen scurt. Această tendință pune presiune pe strategiile ESG, care de obicei favorizează firmele cu performanțe bune în domenii precum schimbările climatice, drepturile omului și transparența.

Care sunt companiile excluse din portofolii sustenabile?

Tradițional, producătorii de tutun, cei din sectorul oil&gas și industria de armament sunt excluși din portofoliile considerate sustenabile. Totuși, Michele Della Vigna, analist responsabil de resursele naturale pentru regiunea EMEA la Goldman Sachs, afirmă că este momentul pentru o reevaluare similară celei din sectorul apărării.

Tranziția energetică e un proces lent

Della Vigna susține că respingerea investițiilor ESG în companiile petroliere pornește dintr-o viziune prea centrată pe politicile europene. El consideră că tranziția energetică se desfășoară mult mai lent decât se aștepta anterior, cu un vârf al cererii de petrol prognozat în jurul anului 2035 și unul pentru gaze naturale după 2050. Această perspectivă implică nevoia de dezvoltări greenfield în oil&gas chiar și după 2040. Din acest motiv, analistul întreabă de ce aceste companii nu ar trebui să fie prezente în portofolii.

Care sunt reacțiile?

Ida Kassa Johannesen, head of commercial ESG la Saxo Bank, respinge această idee și o clasifică drept „extremă.” Ea subliniază că impactul negativ al industriei oil&gas devine tot mai evident: temperaturile ating niveluri record, emisiile de gaze cu efect de seră cresc, oceanele se încălzesc, iar nivelul mării urcă constant. În aceste condiții, ea întreabă de ce ar trebui susținute investiții în combustibili fosili, mai ales când majoritatea investitorilor ESG nu acceptă această direcție.

Care sunt divergențele de viziune între instituții?

În timp ce Della Vigna prognozează cerere ridicată de petrol până în 2035 și de gaze naturale după 2050, Agenția Internațională pentru Energie contrazice această ipoteză. Agenția afirmă că vârful cererii de petrol ar trebui să vină până la finalul acestui deceniu și reiterează că nu mai este necesară dezvoltarea de noi proiecte oil&gas pentru a susține cererea globală de energie. Această discrepanță evidențiază diviziunile majore de opinie cu privire la sustenabilitatea în comunitatea financiară.