- Harvard: România ocupă locul 20 în lume la complexitate economică.
- Exporturile de autoturisme ating 9,4 miliarde dolari în 2023.
- Țara este al doilea cel mai mare producător de biciclete din UE.
- Industria locală de electrocasnice depășește Franța și Spania la exporturi.
- România se află pe locul 8 în lume la exportul de cabluri.
- Deficitul bugetar ajunge la 8,6% din PIB, iar cel comercial la 33,4 miliarde euro.
- Producția auto crește cu 9% și menține România în top 10 european.
- Firmele românești își extind afacerile în afara țării prin achiziții.
- Industria locală produce 18% din bicicletele europene.
România urcă pe locul 20 în lume în clasamentul Harvard al celor mai complexe economii, și sare 20 de poziții în ultimele două decenii.
Advertisment
Un alt indicator, Indicele Complexității Economice realizat de MIT și The Observatory of Economic Complexity, plasează România pe locul 28 din 132 de țări, în creștere față de locul 46 ocupat acum 20 de ani.
Ascensiunea se bazează pe creșterea exporturilor din industrie: autoturisme de 9,4 miliarde de dolari, cabluri de 4,1 miliarde și electrocasnice care ne plasează în top 7 furnizori ai UE. România este al doilea producător de biciclete din Europa, iar firmele locale se extind tot mai mult pe piețele externe.
Economia crește în ciuda unor dezechilibre majore.
Titlurile zilei
Deficitul bugetar depășește 8,6% din PIB, iar deficitul comercial ajunge la 33,4 miliarde de euro. Finanțarea firmelor românești rămâne dificilă, iar investițiile în cercetare-dezvoltare sunt insuficiente. Ce urmează pentru economie?
Ce spune Adrian Codirlașu, președinte, CFA România, pentru Aleph Business?
România a urcat semnificativ în clasamentele globale de complexitate economică. Ce anume a contribuit cel mai mult la această evoluție?
„Economia României s-a dezvoltat puternic în ultimii ani și aș spune că ceea ce a contribuit, esențial, la această dezvoltare este apartenența la Uniunea Europeană. România s-a integrat în Uniunea Europeană. Țările Uniunii Europeane sunt parteneri principali comerciali ai României și lucrul acesta se vede. Economia română s-a adaptat sau a trecut către nivelul de dezvoltare al țărilor din Uniunea Europeană și vedem lucrul acesta atât în dezvoltarea economică, în PIB-ul pe cap de locuitor, în evoluția salariilor, cât și în acești indicatori de creștere a complexității economiei. Industria a mers bine, și de aici, cum se remarcă în acest articol, partea de automobile.
Anul trecut a fost un record al României pe partea de exporturi de automobile. A produs cel mai mare număr de automobile produs vreodată de România. Și mare parte din ele au mers și către export. De asemenea, pe partea de IT, vedem cât de frumos s-a dezvoltat România și a ajuns această componentă să constituie o pondere importantă în PIB-ul României. Și e adevărat, anul trecut a fost o stagnare pe partea aceasta de segment economic în contextul adoptării inteligenței artificiale, la scară din ce în ce mai largă. Dar rămâne IT-ul o componentă importantă a economiei românești. Iarăși pe partea de energie. Avem, practic, o independență pe gaz metan și electricitate și putem construi foarte bine de aici, pe viitor. Deci, vedem mai multe domenii în care economia românească s-a dezvoltat și ideea ar fi să încercăm să devenim și un jucător, măcar regional, pe anumite componente”, spune el.
Vedem performanțe mari în industrii precum auto, cabluri, electrocasnice. Ce rol are capitalul românesc în aceste sectoare?
„Capitalul românesc joacă un rol important, dar, cum spuneam, România e integrată în economia Uniunii Europene. Prin urmare, este și capital românesc, dar sunt și investiții ale companiilor multinaționale. Dacă ne uităm la partea auto, sunt companii multinaționale. Sunt Renault și Ford care au fabrici în România. Această industrie este mare, consumatoare de capital. Prin urmare, trebuie să fie și jucător global. Un jucător local este extrem de important și trebuie și noi să avem jucători locali. În schimb, pe partea de electrocasnice, cerințele de capital sunt mai mici, dar jucători locali, capitalul românesc, pot juca un rol principal”, adaugă el.
Deficitul bugetar și cel comercial sunt la niveluri ridicate. Cum afectează aceste dezechilibre economia reală și companiile locale?
„Poate afecta foarte puternic economia reală și companiile locale. De exemplu, la deficitul bugetar, pe care îl avem, ceea ce spun agențiile de rating, să ne țină încă în categoria de rating recomandat investițiilor, este apartenența României la Uniunea Europeană. Fără acestea, am intra în categoria junk. Iarăși, dacă nu luăm măsuri pentru deficitul bugetar, am intra în categoria junk, sau nerecomandată investițiilor. Pentru că, în economia românească, dobânzile semnificativ mai mari decât cele actuale și costurile de finanțare mai mari, au însemnat deprecierea leului și, de asemenea, au însemnat cel puțin recesiunea”, spune Codirlașu.