Din 15 aprilie încep înscrierile pentru Start-Up Nation 2025. Costin Dendea, specialist, accesare fonduri: Majoritatea programelor de finanțare se împiedică undeva la nivel de sistem. Undeva în zona administrației publice. Avem o infrastructură digitală destul de slabă

• Din 15 aprilie încep înscrierile pentru Start-Up Nation 2025.
• Persoanele juridice se pot înscrise în 1 iunie.
• În perioada 1 octombrie – 1 noiembrie vor fi selectați antreprenorii.
• Fondurile disponibile sunt de 440 de milioane de euro.
• Vei putea cere finanțare de 250.000 de lei.
• Fiecare beneficiar trebuie să urmeze cursuri de formare.

Poți accesa o varietate de finanțări nerambursabile anul acesta, ca să-ți dezvolți business-ul și să implementezi tehnologiile digitale.

Costin Dendea, antreprenor în domeniul energiei și tehnologiei, specialist în accesarea de fonduri nerambursabile, spune că este esențial ca IMM-urile și start-upurile să fie bine pregătite pentru a valorifica oportunitățile de finanțare disponibile, fie că vorbim despre programele naționale, fie despre cele europene.

Ce programe ai la dispoziție:

1.Start-Up Nation 2025, care are un buget estimat la 450 de milioane de euro, cea mai mare alocare de până acum pentru acest program. În 15 aprilie încep înscrierile la cursurile de antreprenoriat din program. Și dosarele pentru deschiderea unei afaceri pot fi depuse din 1 iunie.
Cine se poate înscrie: tineri sub 30 de ani, între 30 și 35 de ani, șomeri, persoane inactive ori care provin din grupuri dezavantajate și cei care s-au reîntors în țară din Diaspora.

2.„Electric Up”, cu un buget estimat la 500 de milioane de lei. E pentru IMM-urile și operatorii HoReCa care vor să investească în panouri fotovoltaice, în stații de încărcare pentru mașini electrice și în modernizări ale infrastructurii electrice. Ai granturi de până la 150.000 de euro pentru fiecare proiect.

3.„Fondul pentru Modernizare”. Circa 300 de milioane de euro sunt alocate investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum în activități non-agricole. Și alte 150 milioane de euro sunt destinate investițiilor în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice (baterii). 150 milioane de euro sunt alocate pentru investiții în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul în agricultură și procesare produse agricole.

Ce spune Costin Dendea, specialist, accesare fonduri, pentru Aleph Business?

Sunt mai multe opțiuni prin care un antreprenor poate primi sprijin de finanțare. Ce trebuie sa știe înainte să aplice, cum pot valorifica oportunitățile de finanțare disponibile?

„În primul rând, cred că un antreprenor are nevoie să aibă claritate în cel puțin 3 direcții. Și anume, viziune și strategie. Pentru că trebuie să știe foarte bine ce vrea să facă în următorii 2-5 ani. Fondurile trebuie să susțină această direcție. După care e foarte important să se uită la eligibilitate și la resurse. Să analizeze dacă se încadrează în criteriile programului și dacă are resurse necesare să obțină finanțarea respectivă. Și foarte important e echipa și timpul.

Trebuie să aloci o echipă pentru a putea obține aceste fonduri impulsabile. Și trebuie să aloci timp ca și antreprenor. Ori dacă ești foarte prins în zona operațională, de cele mai multe ori nu reușești să aloci suficient timp și nu o să ai rezultate extraordinare. Iar punctul 3, a 3-a direcție, ar fi o documentație solidă. Să pregătească un plan de afaceri credibil. O previziune financiară de vize și studii de piață pentru afacerea lui”, spune el.

Unde împiedică, de regulă, programele de finanțare?

„Majoritatea programelor de finanțare se împiedică undeva la nivel de sistem. Undeva în zona administrației publice. Avem o infrastructură digitală destul de slabă. Deși au fost făcute îmbunătățiri în ultimii ani, însă în continuare necesită îmbunătățiri. Platformele online deseori sunt nefuncționale. Avem ghiduri tehnice neclare, care se modifică în ultimul moment. Un timp lung de evaluare, de multe ori durează peste 12 luni, evaluarea unui proiect depus. Și atunci întârzie destul de mult proiectul. La nivel de antreprenor, câteva momente aș vrea să punctez. Și unde se împiedică la nivel de antreprenor. Pentru că în primă instanță am menționat unde se împiedică la nivel administrativ.

La nivel de antreprenor se împiedică din lipsa unei echipe de implementare. Pentru că de cele mai multe ori antreprenorul se bazează pe consultant. Fără a avea o echipă internă care să facă toate documentele necesare. Și să obțină finanțarea cu succes. Și apoi pe etapa de implementare e necesară o echipă solidă în cadrul companiei. În cadrul societății. De cele mai multe ori subestimează birocrația. Și cerințele administrative sunt destul de complexe. Asta este greșeala din partea antreprenorilor. Și mai avem greșeli legate de nealinierea între idei și nevoia reală. Pentru că de multe ori apare un program de finanțare. Și antreprenorii se grăbesc să acceseze acei bani, deși poate nu le sunt în definitiv necesari. Și atunci nu reușesc să implementeze proiectul respectiv. Pentru că de fapt ei aveau nevoie de bani pentru o altă ramură din afacerea lor”, adaugă el.

Cu ce alte scheme de sprijin ar trebui sa vină guvernanții pentru mediul de business?

„Ca și scheme de sprijin, avem granturi pentru digitalizare. Dar avem nevoie de niște granturi pentru digitalizare reală. Pentru ERP-uri, așa cum le denumim. Sunt niște software-uri care integrează foarte clar managementul afacerii. Și antreprenorul poate avea o viziune cu acest software asupra întregii afaceri. Nu ai nevoie de foarte mulți angajați odată ce implementezi un astfel de sistem. Sunt modele de CRM-uri foarte apropiate de ERP. Și cred că e foarte important să implicăm inteligența artificială cât mai mult în afacere. Pentru că ne aduce reală valoare și câștigăm foarte mult timp.

Cred că se mai pot dezvolta proiecte pentru micro-granturi. Pentru tineri și seniori antreprenori. Trebuiesc încurajați să facă o afacere. Sprijin pentru acces la piețe externe, vouchere de export, participare la târguri. Sunt lucruri pe care în momentul de față nu le facem absolut deloc. Ori în următorii ani, dacă dorim să avem o producție internă și să exportăm servicii sau produse în Europa și nu numai, e nevoie de sprijin, e nevoie de programe clare care să ajute antreprenorii să iasă pe piețele externe cu produsele și cu afacerea lor”, continuă el.

„Cred că statul poate ajuta cu scheme fiscale și financiari inteligente, facilități pentru angajatori, reduceri de taxe pentru angajări strategice, pentru angajații tineri, pentru angajații defavorizați. Aici se pot face foarte multe lucruri prin minister. Pentru că există bani europeni pe care ministerele îi pot aduce dedicat pentru a încuraja aceste angajări ale tinerilor și ale persoanelor defavorizate. Și în cadrul unei afaceri la început de drum, să zicem, ați menționat The Startup Nation, odată ce ai facilități pentru a angaja acești tineri, cu siguranță vei și reuși să duci afacerea mai departe.

Putem discuta despre fiscalități digitale, sunt lucruri importante și acestea. Cel mai important, cred că am putea investi într-o platformă națională de e-learning pentru IMM-uri. Aici sunt antreprenori ce au nevoie să cunoască mediul de afaceri. Și nu doar din prisma afacerii și din prisma pe care o văd la nivelul la care sunt, să poată să înțeleagă ce se întâmplă în întreg mediul economic din România. Și mai cred că e nevoie să investim în mentorat, în incubatoare regionale, în colaborare cu sectorul privat. Aceste incubatoare pot propulsa mediul de afaceri din România la următorul nivel”, spune el.