ÎNCREDEREA CFA SCADE LA 36,6 PUNCTE. Adrian Codirlașu, președinte al CFA România: Vedem deficitul bugetar extrem de explicat, iar dacă ne uităm la datele din primele două luni ale anului, chiar a început extrem, extrem de rău anul din perspectiva deficitului bugetar

• Indicatorul CFA scade cu 3,8 puncte în februarie, până la 36,6 puncte.
• Deficitul bugetar urcă la 7,4% din PIB în prognoza pentru 2025.
• Creșterea economică anticipată scade spre 1,1% în 2025.
• Datoria publică urcă la 59% din PIB în următoarele 12 luni.
• 72% văd prețurile actuale supraevaluate pe piața imobiliară.
• 94% dintre participanţi văd o depreciere a leului într-un an.
• Euro ar putea ajunge la 5,10 lei până în martie 2026.
• Componenta de condiţii curente scade la 45,9 puncte.
• Componenta de anticipaţii are un minus de 0,5 puncte.

Încrederea în economie scade, arată cel mai nou sondaj al Asociației CFA România. Indicatorul de Încredere Macroeconomică ajunge în februarie la 36,6 puncte, sub pragul de 50 care semnalează neîncredere.

Scăderea vine mai ales din percepția slabă a condițiilor economice actuale, care pierd peste 10 puncte față de luna anterioară. În schimb, așteptările pe termen lung rămân aproape neschimbate, minus 0,5 puncte.

Analiștii financiari anticipează o inflație medie de 4,85% în următoarele 12 luni. Leul este așteptat să se deprecieze, iar euro ar putea ajunge la 5,10 lei până în martie 2026. Estimările pentru deficitul bugetar urcă la 7,4% din PIB, în timp ce creșterea economică scade la 1,1%. Datoria publică ar putea ajunge la 59% din PIB. În imobiliare, jumătate dintre participanți văd o scădere a prețurilor, iar ROBOR este preconizat la 5,83%.

Ce spune Adrian Codirlașu, președinte al CFA România, pentru Aleph Business?

În condițiile în care indicatorul general de încredere rămâne sub pragul de 50, care sunt șansele reale de revenire în zona de optimism în următoarele luni?

„Cred că șansele de a reveni în zona de optimism, adică peste 50 de puncte, sunt extrem de reduse. De ce? Pentru că situația economică a României este una complicată. Am avut toate cele 3 agenții de rating care au pus România pe outlook negativ din perspectiva rating-ului. Deci există riscul ca rating-ul să scadă. Vedem deficitul bugetar extrem de explicat, iar dacă ne uităm la datele din primele două luni ale anului, chiar a început extrem, extrem de rău anul din perspectiva deficitului bugetar. Și, de asemenea, mediul extern este defavorabil, nu doar al României, dar în general e defavorabil, ceea ce iarăși limitează încrederea în economie”, spune el.

Care sunt principalele riscuri macroeconomice pentru România în 2025?

„În anul acesta aș spune că principalul risc intern vine din politica fiscală, în sensul că deficitul bugetar este nesustenabil. Și dacă îl menținăm la acest nivel, riscăm să intrăm în categoria de rating de nerecomandați investițiilor. Aici, probabil, vor fi luate măsuri. Acele măsuri implică și majorări de taxe. În mediul extern vedem că, de asemenea, este defavorabil pentru că a început un război comercial, un lucru care are ca și impact, atât majorări de prețuri, cât și decelerarea economiei. Nu avantajează pe nimeni această situație externă. Și toate acestea pun presiunea pe economia românească”, adaugă el.

Pentru că încrederea în economia actuală scade semnificativ, iar datoria publică este anticipată să ajungă la 59% din PIB, ce ajustări de politică fiscală considerați urgente pentru a evita pierderea încrederii investitorilor?

„Și agenția Moody’s a precizat în ultimul raport, care este extrem de recent, faptul că dacă guvernul român nu ia măsuri suplimentare pe reducerea deficitului bugetar, riscă să se înrăutățească rating-ul, iar înrăutățirea fiind pe partea de rating nerecomandat investițiilor. Deci, ca și modificări, vor fi acestea de majorare a fiscalității, care probabil vor începe odată cu a doua jumătate a anului și vor continua și anul viitor”, continuă el.

72% dintre analiști consideră că prețurile rezidențiale sunt supraevaluate, iar majoritatea anticipează o scădere. Cum vedeți impactul asupra creditării și stabilității financiare în următoarele 12 luni?

„Pe partea de creditare m-aș uita la faptul că salariile în România au crescut puternic anul anterior în lei, iar dacă ne uităm la cum a evoluat cursul și convertim în euro salariile, vedem o creștere extrem de bună. Acest lucru favorizează creditarea. Nu cred că creditarea va fi afectată, ci dimpotrivă ar putea să se majoreze”, conchide el.