- Colliers: Piața de birouri din București scade cu 18% an/an.
- Colliers: Cererea nouă se menține la un nivel similar cu 2023.
- Cerere nouă reprezintă o treime din cererea totală în 2024.
- Colliers: Rata de neocupare medie este de 14% în 2024 în CBD.
Piața birourilor din București are, în 2024, cel mai scăzut nivel de livrări din ultimele două decenii, cu un singur proiect major finalizat – AFI Loft, care are o suprafață de aproximativ 16.000 metri pătrați, potrivit Colliers. Cererea totală de închiriere pierde 18% față de anul anterior. Cererea nouă se menține la un nivel similar cu 2023, mai arată analiza.
Advertisment
Dar această cerere nouă reprezintă doar o treime din cererea totală în 2024, un procent mai mic decât în anii precedenți, când depășea constant 40% și, în unele cazuri, se apropia de 50%. Deci, o încetinire a expansiunii pieței. Companiile vor ca angajații să revină la birou. Și asta generează un interes crescut pentru spații moderne și eficiente energetic, mai spune Colliers.
Clădirile care formează top 20 al celor cu cele mai mari suprafețe libere au o rată de neocupare de aproximativ 33%, în timp ce pentru restul de aproape 190 de proiecte de birouri, rata de neocupare este de 7%.
Titlurile zilei
Ce spune Adrian Vasiu, antreprenor, pentru Aleph Business?
„Aș vrea să discutăm, pentru că cifrele care au fost în acel raport și ceea ce-ai prezentat mai devreme sunt adevărate. Aș vrea să discutăm câteva lucruri, de principiu mai degrabă, care pe noi ne interesează toată ca țară și ca și business. În primul rând, avem o problemă. Noi nu aducem suficiente companii care să ocupe acele birouri pe o piață, care, într-adevăr, a fost foarte provocată după pandemie de munca de acasă și de costurile fixe pe care companiile le au cu spațiile de birouri. După care, după 4-5 (n.r. luni) și-au dat seama că angajații trebuie să vină la birouri, că nu este eficientă munca de acasă, nici măcar la corporații sau unde munca poate fi verificată prin sisteme online.
Dar, de ce nu are România o cerere atât de mare pe cât ar trebui pentru clădiri de birouri mari? Și eu văd două motive pe care mi se pare foarte importante și pe care aș vrea să le transmit mai departe. Unul, România nu are companii cu capital integral românesc care să ocupe aceste birouri. Eu îmi doresc ca statul român să facă ceva, să dezvolte facilitarea de suport pentru aceste companii, ca să se dezvolte și să ocupe companii românești multe spații. Pentru că noi avem în companii românești birouri mici și nu avem companii românești suficient de multe care să-și permită să fie în centrul Bucureștiului într-o clădire de clasa A+”, spune el.
„Doi, sistemul de educație din România nu formează suficient tineri pregătiți care să lucreze în astfel de centre financiare. De exemplu, cum este în Frankfurt, care să atragă în București sau în orașele mari din România Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu, Brașov, companii de acest nivel. Pentru că nu avem clasă de muncă pregătită de top. Noi creem oameni care muncesc în middle management sau până la un nivel. Iar acest lucru este o provocare pentru Ministerul Educației. Acesta este motivul pentru care aceste clădiri sunt libere. Pentru că, în același timp, dacă discutăm de un centrul financiar din Europa, noi punem problema altfel. Punem o problemă strict de eficientizare a muncii.
Problema asta, care a fost cu pandemia și cu munca de acasă și cu remotul. Dar, în România, problema este mult mai fundamentală decât câteva statistici. Pentru că, până la urmă, dacă avem o medie de 7% neocupare în clădiri, nu e atât de grav. Sigur, cele care depășesc 30%, deja clădirea nu mai este eficientă. Dar acestea sunt detalii. Problema de fond este educația, forța de muncă din România nepregătită și statul ar trebui să fie un partener mult mai implicat în dezvoltarea acestor tipuri de joburi high class. Pentru că joburile care sunt foarte low și care necesită un nivel descăzut de educație vor fi înlocuite, de exemplu, de AI în următoarele decenii, foarte ușor și atunci ce facem?”, adaugă el.