Ce urmează pentru mediul de business? Florin Pogonaru, Președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, pentru Aleph Business: Mediul de afaceri în perioada următoare va trece prin schimbări legate de luptă pentru exporturi și reașezarea piețelor internaționale

• Numărul companiilor românești cu afaceri de peste un miliard de lei crește de la 10 în 2014 la 60 în 2023, iar PIB-ul se dublează de la 150 miliarde euro la 350 miliarde euro.
• Salariul mediu net crește de la 2.800 de lei la 5.300 de lei, iar românii ajung să cheltuie de șase ori mai mult pe vacanțe în străinătate față de acum un deceniu.
• Prosperitatea ultimilor ani nu este rezultatul guvernării, ci al oamenilor de afaceri care au muncesc, inovează și caută răspunsuri la întrebarea „Ce știm să facem cel mai bine?”.

În ultimul deceniu, mediul antreprenorial românesc cunoaște o expansiune fără precedent, cu cifre care reflectă o creștere exponențială.

De la doar 10 companii antreprenoriale cu afaceri de peste un miliard de lei în 2014, România ajunge la 60 de astfel de firme în 2023.

PIB-ul este mai mult decât dublat, salariile cresc semnificativ, iar românii cheltuie azi de șase ori mai mult pe vacanțe în străinătate.

Sub președinția lui Klaus Iohannis, țara prosperă, însă succesul nu este al liderilor politici, ci al antreprenorilor care își urmează viziunea și muncesc fără oprire. Acum, aceștia întorc lecția reușitei către mediul politic și cer ceea ce le-a lipsit mereu: predictibilitate și viziune.

Ce spune Florin Pogonaru, Președinte AOAR, pentru Aleph Business?

„Sigur că business-ul a evoluat foarte mult. Sigur că țara a evoluat foarte mult. Cifra de afaceri în general a crescut cu 130%. Deci s-au întâmplat niște lucruri. Sigur că trebuie să ne uităm cum a permis politicul să se întâmple aceste lucruri. Și politicul a permis foarte mult ca această creștere economică să se bazeze pe consum.

Dacă te uiți și la firmele românești de primă mână, vei vedea firme care sunt în primul rând în domeniul distribuției. Deci, satisfăcând diverse segmente ale consumului. Nu am dezvoltat în această perioadă, de exemplu, exporturile foarte tare”, spune Pogonaru.

Este necesară o schimbare a mentalității economice?

„Noi am dezvoltat inclusiv retailer local, dar nu ne-am dus cu retailerii noștri și pe piețele externe. Perioada următoare, apropo de ce are nevoie business-ul, va fi o perioadă a business-ului orientat către export, nu către consum, a business-ului orientat către piețe externe, a business-ului care își asumă riscuri de investiții.

Este, va fi o cu totul altă mentalitate. Vedeți, dacă mă întrebați care e meritul acestor 10 ani, este că am ieșit din mentalitatea sărăciei. Avem o populație care știe ce sunt city break-urile, are anume nevoi de consum”, adaugă Pogonaru.

Ce urmează pentru viitorul economic?

„Perioada următoare va fi, probabil, o perioadă de austeritate cu un business profilat ca atare, cum spuneam, orientat spre export, un business care să nu se mai bazeze pe diverse tipuri de subvenționări. Nu va trebui să ne plângem că subvențiile ajung târziu. Un business care va depinde, însă, de cum se definește rolul statului și modul în care se face politică pe perioada următoare.

Cred că, în perioada următoare, politicienii își vor regla comportamentele față de ce a fost până acum, de a face politică pe bază de, sigur, exagerez și îngroșez, pe bază de mită electorală, și a face politică orientată către nevoile României. O politică, iarăși, apropo de ce are nevoie business-ul, are definiții clare, inclusiv de ce va considera politicul în perioada următoare, care înseamnă securitate națională, ce ramuri subvenționăm pentru dezvoltare, cât mai lăsăm, eu știu, care va fi raportul între capitalul străin și capitalul românesc în diverse ramuri”, subliniază el.

România are nevoie de politicieni responsabili

„Și, apropo de ce avem nevoie de la politicieni în perioada următoare, avem nevoie de politicieni care să se asume, care să spună și lucruri neplăcute și, mai ales, să facă lucruri și nu numai să promită, să subvenționeze în perioadele electorale și așa mai departe”, adaugă el.

Care este presiunea reglementărilor asupra mediului de business?

„Vedeți, mediul de business din România a fost supus unei presiuni, să spunem, din partea organizării diverselor tipuri de reglementări. Pe de o parte, presiunea asta a avut o parte justă, pentru că nu s-au luat aceste măsuri timp de 30 de ani și deodată ne-am trezit acum că trebuie să le luăm. Să ne uităm la digitalizarea ANAF-ului.

Sigur, toți politicienii au cântat digitalizarea ANAF-ului, dar nu s-au apucat să introducă factură electronică, nu s-au apucat să introducă o serie de documente și proceduri care să permită această digitalizare. Sigur că aceste măsuri implicând schimbare, nu au fost întotdeauna primite bine de către mediul de afaceri. Pe de altă parte, mă uit acum că mediul de afaceri, de exemplu la factura electronică, înțelege că factura electronică îl ajută cu debirocratizarea și așa mai departe, dar același mediu de afaceri a trebuit să suporte inabilitățile politicului care a venit cu tot felul de trăsnăi, aduceți-vă aminte de e-transport, tot felul de măsuri introduse pe care le-a retras și a făcut experimente pe spatele mediului de afaceri tot timpul”, adaugă Pogonaru.

Care sunt provocările viitoare pentru mediul de business?

„Acum însă, suntem într-un moment în care, apropo de schimbări, dincolo de aceste schimbări introduse, unele necesare datorită tehnologiei și pentru a opri, eu știu, corupția, scurgerea de venit național, dar altele stupide, avem lucruri foarte importante.

Mediul de afaceri în perioada următoare va trece prin schimbări legate de luptă pentru exporturi și reașezarea piețelor internaționale. Deci, va trebui să fim tot timpul cu ochii spre piețele internaționale. Luptă pentru surse de materii prime.

Și aici trebuie să ne uităm că avem surse de materii prime în propria curte. Mă gândesc la problema haldelor acelora de la extracția materiilor prime, care mai conțin materii prime: cupru, zinc, plumb, și care pot fi prelucrate. Și noi am propus și ca Asociația Omului de Afaceri, reluarea acestei probleme a valorificării mineralelor existente în halde”, spune el.

Care sunt provocările din sectorul energetic?

„E problema energiei ieftine. Am făcut capacități de energie verde, acum va trebui să creăm capacități de înmagazinare în baterii de stocare pentru sistem. Vedeți, aceste chestiuni de care vorbeam, a unei economii a austerității, ca venind în urma economiei de consum a acestor 10 ani”, adaugă el.

România are nevoie de tehnologizare

„Și în sfârșit, mediul de afaceri va trebui să iasă din mentalitatea asta a valorii adăugate mici, să se uite puțin și către R&D, să se uite puțin și către tehnologii noi, gen inteligența artificială. Am lansat ca Asociația Oamenilor de Afaceri, împreună cu ECDL, o serie de programe pentru digitalizarea IMM-urilor. Prima, pe bani din PNRR, deci gratis pentru IMM-uri.

Ce credeți că s-a întâmplat în primele șase luni? Nu s-au înscris și nu se înscriu IMM-uri. Trebuie să facem marketing, să facem publicitate, să schimbăm aceste mentalități. Uitați-vă, pe de altă parte, văd în România firme care folosesc A.I.-ul și într-adevăr au salturi în productivitate incredibile.

În perioada următoare, Asociația Oamenilor de Afaceri, împreună cu ECDL-ul, împreună cu Ministerul, ne propunem să difuzăm cele mai bune practici în utilizarea acestor tehnologii. Vorbim despre o astfel de economie. Nu numai o economie a subvențiilor, a banilor din PNRR, care sunt foarte buni, dar va fi altfel”, conchide Florin Pogonaru.