- Eduard Pavel subliniază că piețele din București sunt ocupate de mari retaileri precum Mega Image și Carrefour și limitează accesul micilor producători la spații de vânzare accesibile.
- Amplasarea hipermarketurilor în interiorul orașului contribuie la 60% din traficul din București, o problemă care ar putea fi redusă prin mutarea acestora în afara centurii urbane, conform modelului european.
- Eduard Pavel propune revenirea la normativele vechi care asigurau livrarea cărnii în maxim 72 de ore de la fermă la consumator, pentru a oferi produse mai sănătoase și a reduce dependența de importuri.
Eduard Pavel, asociat în cadrul fabricii de procesare a cărnii La Mircea Măcelaru din Buftea, atrage atenția asupra dezechilibrului care caracterizează piețele din București și zona Ilfov. Potrivit acestuia, spațiile din piețe ar trebui să fie împărțite în mod echitabil între micii producători, producătorii locali și naționali, precum și marile lanțuri de magazine. Din păcate, multe piețe devin dominate de hipermarketuri, ceea ce afectează accesul micilor producători la clienți.
Advertisment
Hipermarketurile din piețe creează o problemă de concurență
“Toate piețele care țin de primării sunt ocupate de hipermarketuri. Eu, dacă vreau să vând, trebuie să plătesc 100 de euro pe metru pătrat chirie sau nu am acces la clienți” declară Eduard Pavel. Acesta subliniază că piețele din Capitală devin puncte de desfacere pentru retaileri mari precum Mega Image, Carrefour și Lidl, în timp ce micii producători sunt marginalizați.
Antreprenorul propune o soluție: împărțirea echitabilă a spațiilor în piețe, astfel încât să existe zone dedicate hipermarketurilor, producătorilor locali și naționali, dar și micilor fermieri care comercializează produse tradiționale, precum lapte, carne sau legume.
Titlurile zilei
Care este impactul hipermarketurilor asupra traficului urban?
Eduard Pavel atrage atenția asupra modului în care amplasarea hipermarketurilor în oraș contribuie la problemele de trafic din București. “Peste tot în Europa, hipermarketurile sunt amplasate în afara centurilor orașelor. La noi, 60% din traficul din București este generat de hipermarketuri”, explică antreprenorul. Mutarea acestor magazine în afara orașelor ar putea reduce semnificativ aglomerația urbană.
Lanțul scurt de distribuție ar putea reprezenta o soluție pentru sănătate și calitate
O altă problemă majoră evidențiată de Eduard Pavel este lungimea lanțului de distribuție pentru produsele din carne. “Carnea ajunge în România din Belgia sau Spania în 4-5 zile, având un termen de valabilitate de 25-30 de zile. Această carne este mai mult un ‘copil chimic’ decât un produs sănătos,” afirmă el.
Pavel propune revenirea la normativele de acum 25-30 de ani, care promovau lanțul scurt de distribuție, asigurând livrarea cărnii în maxim 72 de ore de la fermă la consumator. Această abordare ar spori calitatea produselor și ar reduce dependența de importuri.