România are program de guvernare. Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: când România are nevoie de 250 mld. lei, adică 50 mld. euro în 2025 doar pentru a trece anul, Coaliţia vine în faţa publicului cu restructurarea a două ministere şi 2/3 secretari de stat

• Potențialul viitor guvern vine cu un program de guvernare.
• ZF: România are nevoie de 50 mld. € în 2025 doar pentru a trece anul.
• ZF: coaliţia propune măsuri care nu fac mai mult de 5 mil. de €/an.
• USR nu pare că intră în componenţa viitoarei coaliţii de guvernare.

Liderii partidelor proeuropene, PSD, PNL, UDMR, precum şi grupul minorităţilor naţionale, (fără USR), decid principiile viitorului program de guvernare.

Noul program de guvernare se axează pe implementarea reformelor şi investiţii, reducerea cheltuielilor statului, precum şi modernizarea ţării.

Ce spune Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar:

„Când guvernul și România au nevoie de 250 mld. lei, adică 50 mld. euro în 2025 doar pentru a trece anul, Coaliţia vine în faţa publicului cu restructurarea a două ministere şi 2/3 secretari de stat.

Asta s-au înțeles liderii partidelor PSD, PNL, UDMR plus minorităţile, dacă vor ajunge la guvernare. USR nu pare că intră în componenţa viitoarei coaliţii de guvernare.

Și maximul care a putut să fie produs a fost un copy şi paste din programele de guvernare anterioare, pe care nimeni nu le-a aplicat.

Noul program de guvernare, care ar trebui să salveze România de valul suveranismului, naţionalismului, populismului, extremismului, care se apropie din ce în ce mai mult de Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni, nu are nimic concret, nu are cifre, nu are termene de implementare, nu are responsabili, pur şi simplu nu are nimic.

Practic, coaliţia vine cu un plan de restructurare care prevede la primul punct reducerea numărului de ministere la maxim 16, de la 18 acum, şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%; reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50% şi un maxim de doi secretari de stat per minister şi maxim trei secretari de stat la ministerele mai mari.

Când guvernul trebuie să găsească, repet: 250 mld. lei anul viitor, coaliţia propune aceste reduceri care nu fac mai mult de 5 mil. de euro pe an, adică 0,001%.

Când agenţiile de rating aşteaptă date concrete de la noul guvern pentru reducerea deficitului bugetar de la 120 mld. la 80 mld. lei, prin reducerea cheltuielilor de la 780 mld. lei la 700 mld. cel puţin, ca să nu ne arunce în categoria „junk”, adică România să nu mai fie recomandată investitorilor, noi venim în faţa tuturor cu fraze de genul „audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat în primele şase luni ale anului viitor”.

Vezi mai jos liniile directoare ale viitorului program de guvernare:

Reforma administraţiei centrale

Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu deţină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);

În administraţia centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%;

Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%. Regula de maximum 2 secretari de stat/minister/maximum 3 la ministerele mari;

Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat, în primele 6 luni ale anului viitor;

Desfiinţarea instituţiilor regionale începând cu 1 martie reprezintă un pas ferm către o administraţie mai eficientă şi mai aproape de cetăţean. Această măsură are scopul de a reduce birocraţia excesivă, de a elimina structurile paralele şi de a creşte transparenţa în gestionarea resurselor publice.

Totodată, este nevoie de lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităţilor teritoriale şi accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare. Programul vizează investiţii ţintite în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie locală, pentru a crea oportunităţi concrete în comunităţile vulnerabile. Ne propunem să asigurăm acces egal la servicii publice de calitate, să atragem investiţii şi să stimulăm crearea de locuri de muncă, astfel încât fiecare regiune să aibă şansa unui viitor prosper.

Debirocratizare, simplificare, dereglementare

Comasarea autorităţilor de reglementare din acelaşi domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni;

Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau supra-birocratice;

Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale;

De la 1 iulie, instituţiile statului nu vor mai avea dreptul să solicite cetăţenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituţii publice. Această măsură va elimina redundanţele birocratice, va simplifica accesul la servicii şi va demonstra respect faţă de timpul şi efortul cetăţenilor.

Descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale

Transfer de active, competenţe şi responsabilităţi de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;

Identificarea activelor instituţiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate şi transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;

Transfer de competenţe în teritoriu între instituţiile statului. Vor fi identificate, pe baza discuţiilor cu asociaţiile primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene, competenţele ce pot fi transferate la nivel local, conform principiului subsidiarităţii.

Finanţarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficienţă şi co-finanţare din partea autorităţilor locale.

Reforme ce privesc reducerea cheltuielilor şi a risipei banilor publici

Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare. Analiza eficienţei cheltuielilor în marile sisteme publice.

Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achiziţiilor centralizate. Mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice.

Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice.

Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice.

Reforme ce privesc consolidarea fiscal-bugetară

Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%. 

Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;

Reducerea taxelor si impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii.

Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru studenţii care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).

Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.

Impozitarea progresivă a marilor averi.

Investiţii

Peste 155 miliarde euro investiţii publice în următorii 5 ani (120 miliarde euro in 4 ani).  De exemplu, 8% din PIB investiţii din buget şi fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde lei, pentru investiţii în şcoli, spitale, autostrăzi şi cale ferată, agricultură şi mediu).

Cele mai mari investiţii din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde euro investiţii pentru a finaliza reţeaua de 2000 km de autostrăzi şi drumuri expres şi peste 2700 km de infrastructură feroviara.

Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic şi rural şi dotarea celor 2600 cabinete.

Peste 16 miliarde euro în următorii 4 ani pentru investiţii masive în irigaţii şi stimuli pentru fabrici noi de procesare, susţinerea depozitării şi ambalarea produselor. 

Peste 6 miliarde euro investiţii în sistemul de educaţie. Generalizarea Programului Masa Caldă în şcolile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul şcolar. 900 creşe şi grădiniţe construite. Dotări moderne pentru 9000 şcoli şi 1200 microbuze electrice pentru transportul elevilor.

Investiţii în tineri. Peste 1 miliard euro în învăţământul dual + reducerea fiscalităţii;

Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creşterea producţiei industriale aici, în România (10 miliarde euro anual scheme de ajutor de stat şi garanţii etc).  Schema de sprijin pentru marea industrie (1 miliard euro, Schema de sprijin pentru industria prelucrătoare şi investiţii în înaltă tehnologie, sprijin pentru industria materialelor de construcţii, INVESTALIM etc)

Implementăm un program amplu de dezvoltare care va viza 300 de oraşe, cu o populaţie de sub 100.000 de locuitori. Scopul acestui program este reducerea disparităţilor teritoriale, modernizarea infrastructurii locale şi stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunităţi să devină mai atractive pentru investiţii, locuire şi dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi stimularea economiei locale. Trebuie să continuăm modernizarea reţelelor de transport, investiţii verzi, tranziţia digitală şi dezvoltarea spaţiilor comunitare, astfel încât aceste oraşe să devină mai locuibile, competitive şi sustenabile.