- România se confruntă cu un deficit bugetar de 7,9% și un deficit de cont curent de 8,4%, cele mai mari din Uniunea Europeană.
- Reducerea cheltuielilor publice neproductive, atragerea fondurilor europene și integrarea în Schengen și OECD sunt potențiale soluții pentru redresarea economică.
- Este necesar un echilibru între măsuri fiscale stricte și stimularea economică pentru a evita recesiunea.
România se află într-o situație economică fragilă, din cauza confruntării cu deficite gemene mari – un deficit bugetar estimat la 7,9% și un deficit de cont curent de 8,4%. Cristina Chiriac, președinte CONAF și expert în economie, atrage atenția că suntem singura țară din Uniunea Europeană care se confruntă cu o astfel de combinație periculoasă. În acest context, reducerea cheltuielilor publice, mai ales din zona celor neproductive, devine o prioritate absolută.
Advertisment
“Toate deciziile politice influențează în mod direct economia românească. Guvernul va avea o provocare foarte mare în a găsi punctul critic între redresarea fiscală și stimularea creșterii economice.Redresarea fiscală, pe care cu toții o așteptăm, nu ar trebui să fie realizată prin taxe și impozite suplimentare.” declară Cristina Chiriac.
Care sunt provocările economice ale anului 2025?
Anul 2025 este privit cu teamă și incertitudine de către antreprenorii români, recunoscuți altfel pentru optimismul lor. Principalele motive de îngrijorare includ:
Titlurile zilei
- Deficitele mari: Acestea subminează stabilitatea economică și creează presiuni asupra cursului valutar și a investițiilor externe.
- Influența deciziilor politice: Fiecare măsură adoptată de Guvern are un impact semnificativ asupra mediului de afaceri, făcând necesară o abordare echilibrată între redresarea fiscală și stimularea economică.
Care sunt soluțiile propuse pentru redresarea economică?
Cristina Chiriac subliniază că redresarea fiscală nu trebuie realizată prin creșteri de taxe și impozite, ci prin măsuri strategice care să sprijine dezvoltarea economică pe termen lung. Printre soluțiile sugerate se numără:
- Reducerea cheltuielilor publice neproductive: O restructurare a sectorului public este esențială pentru eliminarea birocrației excesive și optimizarea resurselor financiare.
- Valorificarea fondurilor europene: România are un potențial uriaș de a atrage finanțare din partea Uniunii Europene, care ar putea sprijini proiectele de infrastructură și modernizare economică.
- Integrarea în spațiul Schengen și OECD: Aceste etape ar putea aduce beneficii semnificative prin creșterea PIB-ului, atragerea investitorilor și simplificarea proceselor administrative.
Cristina Chiriac susține că 2025 este un an de sacrificiu:
“Anul 2025 va fi unul de sacrificiu – un fel de joc de alba-neagra. Mai avem doi ani până în 2027 și un potențial fantastic de a atrage fonduri europene. Dacă adăugăm și un potențial de creștere a PIB-ului care ar putea veni din integrarea în spațiul Schengen și posibilitatea ca România să devină membru cu drepturi depline al OECD în următorii ani, atunci da, am putea beneficia de o reducere a birocrației și de o restructurare a cheltuielilor administrative. Mă refer aici strict la cele neproductive, nu la cele esențiale. De asemenea, ar fi posibil să realizăm o tranziție mai lentă către un plan fiscal pentru reducerea deficitului, astfel încât mediul de afaceri să nu fie extrem de perturbat și să-și poată continua activitatea.
Dar și că vom avea o tranziție către un plan fiscal de reducere a deficitului:
“De asemenea, ar fi posibil să realizăm o tranziție mai lentă către un plan fiscal pentru reducerea deficitului, astfel încât mediul de afaceri să nu fie extrem de perturbat și să-și poată continua activitatea. Cu toate acestea, există premise clare pentru intrarea într-o recesiune economică.”