Cristian Popa, membru board, BNR: Vedem ultimii 20 de ani de evoluție economică bună și foarte bună

• PIB-ul a crescut de la 50 miliarde de euro în 2003 la 324 miliarde de euro.
• Apartenența la spațiul european și fondurile europene sunt esențiale pentru creșterea infrastructurii, mobilității și a nivelului de trai.
• România devine un actor regional important, cu o economie diversificată și comerț exterior de 10 ori mai mare.

România scrie una dintre cele mai de succes povești economice contemporane. Începând cu setarea obiectivului aderării la Uniunea Europeană, țara noastră accelerează reformele și adoptă liberalismul economic. Rezultatul? O economie transformată profund, care ne aduce bunăstarea de astăzi.

• PIB-ul nominal crește de peste 6 ori: de la 50 miliarde EUR în 2003 la 324 miliarde EUR în prezent.
• Venitul pe cap de locuitor urcă de la 2.400 euro la 17.000 euro.
• Investițiile străine directe se multiplică de 12 ori, aducând know-how, tehnologie.
• Forța de muncă devine de trei ori mai productivă.

Ce spune, Cristian Popa, membru board, BNR pentru Aleph Business:

Ce lecții putem capitaliza din această evoluție pentru a asigura un viitor și mai prosper în următorii 20 de ani?

“Cred că este important să spunem că deschiderea economiei funcționează.

Vedem această deschidere față de Uniunea Europeană, cu care România derulează 70% din comerț. Vedem ultimii 20 de ani de evoluție economică bună și foarte bună, care nu e o întâmplare. Nu toate țările au avut această evoluție.

Este destul de evident prin ochii unui economist faptul că apartenența la spațiu european, faptul că au venit fonduri europene semnificative, faptul că au venit alături de reforme impuse, s-a văzut în nivelul de trai al tuturor cetățenilor, în postarea mea, am inclus și speranța de viață la naștere de la 71 la 75 de ani. Sunt indicatori obiectivi, cum ar fi numărul de kilometri de autostradă. În urmă cu 20 de ani România avea doar 100 de kilometri, acum are aproape 1000, a trecut de 1000 de kilometri și mai construiește.

Deci vedem această evoluție bună și foarte bună, care nu s-ar fi întâmplat altfel. Este foarte clar, intrările de fonduri europene au fost aproape 100 de miliarde de euro. Intrările nete, deci după ce scoatem contribuțiile României la bugetul UE, au fost de 70 de miliarde.

Tot PIB-ul României în 2005 era de 60-70 de miliarde, ca să punem în context. Deci cred că trebuie să fim mai obiectivi, să înțelegem că desigur este loc de mai bine, dar să fim de acord că parcursul economic al României a fost bun și trebuie să spunem că dacă am întoarce spatele spre Vest, spre Uniunea Europeană, nu am găsit nimic bun. Aceasta este realitatea acești bani.

Avem nevoie de acești bani, finanțarea acestor deficite se bazează într-o bună măsură pe fonduri europene, pe investiții străine directe, care aceste investiții străine directe vin din vest, nu vin din est. Și vă mai spun un lucru. Nimeni, dacă vă gândiți, nimeni din această țară nu spune plec la muncă în est.

Toți pleacă în vest. De ce? Pentru că în vest e mai bine. De aceea și relațiile comerciale cu vestul sunt mai bune, sunt mai productive.

Suntem integrați în lanțul de producție internațională. Mai degrabă cu vestul. Eu nu știu pe nimeni să-l fi spus, eu plec în est.

Toată lumea pleacă la mai bine. Și asta ar trebui să ne spunem că în vest e mai bine. Gradul de convergență reală față de media europeană.

Am plecat la 32%, suntem la 80%. Și aici mesajul meu este clar. Să nu credem că este o stradă cu sens unic.

Poate să meargă și invers. Putem să ne uităm la cazul Greciei, unde lucrurile au luat-o înapoi de la 80%, ei sunt la 66-67%. Deci trebuie să rămânem pe această traiectorie și să înțelegem că nu putem fi Elveția peste noapte. Trebuie timp, trebuie economisire, muncă, răbdare și trebuie desigur să avem relații ok, decente, cu partenerii noștri comerciali. Cum am spus 70% să vorbim de Uniunea Europeană.”

Ce facem cu deficitele gemene asupra cărora BNR trage un semnal de alarmă? Unde performăm anul viitor și unde pierdem în economie?

“Cum spuneam, nu toate lucrurile sunt roz. Mai sunt și lucruri care nu evoluează neapărat sustenabil.

Acestea nu trebuiesc exagerate, sau nu trebuie să creăm o panică pe seama lor, dar trebuiesc adresate. Când vorbim de deficitele gemene, este clar că România are cele mai mari deficite din regiune, poate chiar din Europa, ci trebuiesc adresate. De ce trebuiesc adresate? Dacă noi nu le adresăm, la un moment dat, piețele ne vor impune adresarea lor, nu ne vor mai finanța aceste deficite.

Așa este cea mai rea situație care poate exista. De ce e foarte important ca noi să venim cu soluții, să reducem noi România, mă refer, nu Banca Națională, noi România, să începem să reducem deficitul, să reducem vulnerabilitatea de piețe externe. În acest moment, deficitele trebuiesc finanțate pentru a le finanța depinzi de piețele internaționale. În ultimii ani a funcționat, nu au fost probleme, piețele au fost joviale, să spunem, dar nu este o regulă. Nu este o regulă, mai degrabă am putea spune că e o certitudine că la un moment dat vor fi și tensiuni în piețele internaționale și atunci ne va fi mult mai dificil să finanțăm aceste deficite. Deci ele trebuiesc adresate pentru a continua povestea de succes și cu cât le adresăm mai repede, cu atât mai bine, cu atât riscurile pe care le avem sunt mai mici.”