- Piețele financiare reacționează diferit la tensiunile geopolitice, impactul negativ inițial fiind adesea urmat de redresări semnificative, așa cum s-a observat în criza rachetelor din Cuba (1962), războiul din Golf (1990) sau conflictele recente.
- Investitorii tind să fie mai preocupați de factori economici, cum ar fi inflația sau recesiunea, decât de riscurile generate de conflicte globale, conform sondajului Retail Investor Beat.
- Strategiile pe termen lung, precum “buy and hold”, au adus randamente mai mari, istoria arătând că piețele tind să se stabilizeze și să crească după ce incertitudinile geopolitice dispar.
Pe parcursul istoriei recente asistăm la o mulțime de tensiuni geopolitice. Unele se concretizează în conflicte limitate, altele duc la războaie. Recenta escaladare a situației în războiul din Ucraina și amenințările nucleare din partea Rusiei îngrijorează investitorii. Dar evenimentul are o influență redusă asupra pieței bursiere din SUA. De fapt, după vestea că Rusia lovește cu o rachetă balistică cu rază medie de acțiune o fabrică din Dniepr în Ucraina, piețele se arată mai preocupate de rezultatele Nvidia care urmează să fie anunțate a doua zi. Și în trecut asistăm la acest comportament de nenumărate ori.
Advertisment
Până în prezent, amenințarea anihilarii nucleare nu a fost niciodată mai mare decât în 1962, când președintele american Kennedy și premierul sovietic Hrușciov se confruntă în perioada 16-28 octombrie din cauza amplasării de rachete sovietice în Cuba. Piețele vin după o scădere susținută între decembrie 1961 și iunie 1962, cunoscută sub numele de ”alunecarea Kennedy”, dar înainte de începerea crizei încep să se redreseze. Cu toate acestea, când începe criza propriu-zisă, indicele S&P 500 pierde peste 3,7%. Rezolvarea crizei este urmată de o redresare susținută a piețelor bursiere din SUA, astfel încât, la 30 de zile după aceea, indicele crește cu 7,6%, iar trei luni mai târziu crește cu peste 17%.
De fapt, observ același comportament și în timpul altor războaie și situații tensionate. În timpul războiului din Golf din decembrie 1990, impactul inițial asupra S&P 500 este de -4%, iar piața recuperează scăderea inițială în primele 30 de zile, apoi urmată de o creștere de 12% după trei luni.
Titlurile zilei
În 2009, testul nuclear al Coreei de Nord are un impact inițial de -1,3%, apoi indicele crește cu 5% în următoarele 30 de zile. Într-un alt test, în septembrie 2016, Coreea de Nord susține că reușește să creeze o bombă miniaturizată cu hidrogen care ar putea fi încărcată pe o rachetă cu rază lungă de acțiune. Indicele S&P 500 pierde 2,55% în acea zi și 30 de zile mai târziu esteîncă pe pierdere cu aproape 1%, dar la trei luni înregistrează o creștere de 3%. Escaladarea geopolitică din 2017 începe atunci când Coreea de Nord testează rachete balistice deasupra Mării Japoniei. Acest eveniment reprezintă o preocupare majoră pentru guvernul SUA. Impactul este negativ asupra pieței în perioada inițială de 30 de zile, de aproape 1%, dar S&P 500 reușește apoi să câștige după 90 de zile peste 4%.
Evenimentele geopolitice au tendința de a influența mai puțin piețele decât se tem inițial investitorii. La un an după criza rachetelor cubaneze, indicele S&P 500 crește cu peste 35%. De asemenea, indicele câștigă aproape 29% la un an după invazia Kuweitului de către Irak în 1990 și 35% la un an după începutul războiului dintre SUA și Irak din 2003. Există și excepții, războiul de Yom Kippur din 1973 duce la prăbușirea indicelui cu aproape 29%, iar după 9/11 în 2001 are loc o prăbușire de – 20% și mai recent, indicele pierde 6% din valoare la 12 luni după începerea războiului Rusia – Ucraina.
Dar dacă ne uităm la imaginea de ansamblu, un studiu realizat de Invesco arată că o sumă de 100.000 de dolari investită din 1940 de un investitor ipotetic crește la 31,7 milioane de dolari atunci când investitorii investesc 5.000 de dolari de fiecare dată când începe un conflict, comparativ cu rezultatul de 23,2 milioane de dolari al investitorilor care retrag 5.000 de dolari în aceleași condiții. Chiar și strategia “buy and hold” are rezultate mai bune decât cea a retragerilor. Conflictele militare pot spori temerile investitorilor și pot aduce incertitudini.
Acest lucru afectează piețele, deoarece investitorii nu tranzacționează de obicei în funcție de starea lucrurilor, bună sau rea, ci mai degrabă în funcție de așteptările ca acestea să se îmbunătățească sau să se înrăutățească și ce riscuri pot aduce portofoliilor lor.
Sondajul Retail Investor Beat arată că, la nivel global, mai mulți investitori consideră în prezent evenimentele economice precum inflația sau posibilitatea unei recesiuni globale drept riscuri mai mari pentru portofoliile lor decât un conflict global. Pentru investitorii români, riscul unui conflict global este chiar mai în spate după inflație și o posibilă recesiune a economiei globale sau locale. Până în prezent, istoria arată că piețele financiare tind să se redreseze după ce incertitudinea se risipește, dar este încă o provocare pentru investitori să rămână calmi și să nu intre în panică atunci când evenimentele se desfășoară efectiv.