Depășind toate prognozele, anul trecut, inflația a crescut la 8,2% față de 2,6% în 2020.

Creșterea prețurilor din 2021 este cea mai mare din 2005 încoace. Atunci, inflația a fost de 9%, un nivel considerat mic pentru România acelor vremuri, pentru că scăzuse de la un nivel de 45,7% în 2000 și 34,5% în 2001.

În 2008, când a venit criza financiară din America, am avut o inflație de 7,9%, după care a urmat o scădere continuă, care a culminat cu o inflație negativă de minus 0,6% în 2015, și minus 1,5% în 2016.

Titlurile zilei

POATE A.I. SĂ CREASCĂ PRODUCTIVITATEA COMPANIILOR?
CE-L REȚINE PE ANTREPRENORUL ROMÂN?
NVIDIA RAPORTEAZĂ PESTE AȘTEPTĂRI
BITCOIN E LA ALL TIME HIGH
CHATBOT-UL DĂ LECȚII MEDICILOR
DOJ CERE SEPARAREA CHROME DE GOOGLE

Anul trecut, dacă nu ar fi fost plafonarea prețurilor la gaze și energie din noiembrie, inflația ar fi depășit două cifre. Chiar și așa, tarifele la gaze au crescut cu 50%, iar tarifele la energia electrică cu 15%.

Produsele alimentare au crescut pe medie cu 6,7%, dintre care uleiul a crescut cu 27%, cartofii cu 24%, iar mălaiul cu 14%. Produsele nealimentare, începând de la haine până la pantofi, au crescut pe medie cu 10,7%, în timp ce serviciile au crescut cu numai 4,4%.

Acesta a fost tabloul anului trecut, iar întrebarea este ce va fi în acest an. Economiștii cred că prețurile la energie și gaze vor scădea, dar nu vor reveni la nivelul anterior. După inflația din energie, va urma inflația alimentară și cea salarială.

Având în vedere că inflația de acum este importată la nivelul prețurilor din energie, BNR nu prea poate face mare lucru. Așa că, economiștii se uită spre partea a doua din acest an, când vor dispărea multe efecte și când politica monetară a Băncii Naționale ar trebui să-și facă simțită prezența, iar Isărescu să preia controlul inflației.

Economiștii speră pentru 2022 la o inflație sub 2021.