BNR: inflația își va relua descreșterea consistentă abia din 2026. Cristian Păun, profesor, ASE: atâta timp cât avem deficit bugetar excesiv, vom avea inflație în România

• BNR menține dobânda cheie la 6,5% pe an, în linie cu aștepările analiștilor.
• Inflația României rămâne la cel mai ridicat nivel din UE: 4,6%.
• Inflația va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va fluctua în S1/2025 peste intervalul țintei și peste valorile anticipate anterior, arată raportul BNR.

Rata anuală a inflației s-a redus în septembrie la 4,62 la sută, de la 5,10 la sută în august 2024. Scăderea a fost determinată în principal de ieftinirea combustibililor și energiei, cu precădere pe fondul descreșterii cotației țițeiului, al cărei impact l‑a devansat pe cel generat de noile creșteri de prețuri înregistrate în această lună de bunurile alimentare și de produsele din tutun, arată un raport BNR.

Pe ansamblul trimestrului III 2024, rata anuală a inflației a continuat să se reducă, dar mai lent decât în precedentele trei luni, precum și în comparație cu previziunile.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum scade la 4,8 la sută în septembrie, de la 5,3 la sută în iunie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus la 6,1 la sută în septembrie, de la 7,2 la sută în iunie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în septembrie 2024 la 6,4 la sută, de la 7,3 la sută în iunie 2024.

Rata anuală a inflaţiei îşi va relua descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă abia la început de 2026. Incertitudini vin și din politica fiscală din 2025, dar și din piața muncii, dinamica salarială și conflictele geopolitice.

România urmează un model keynesist

„Din punctul meu de vedere, dacă ar fi să explicăm inflația din România, ar trebui, în primul rând, să ne uităm la modelul pe care îl folosește România pentru dezvoltare. (…) modelul keynesist, ce spune că trebuie să stimulăm cererea, pentru că dacă stimulăm cererea agregată, producătorii, adică oferta, vor veni imediat în întâmpinarea acestei cereri și, prin această combinație, întâi cerere și apoi ofertă, vom avea dezvoltare economică.”, o spune Cristian Păun, profesor, ASE, pentru Aleph Business.

„Evident, cererea este stimulată prin două pârghi mari, (…) prin cheltuieli bugetare, în special cheltuieli cu salarii, pensie, asistență socială, pe deficit și datorie, adică aceste resurse nu există, nu sunt produse în momentul de față de către economia reală, și, doi, prin mecanismul salariului minim pe economie, care și el, teoretic, ar trebui să sporească veniturile românilor, sigur, în necorelație cu productivitatea muncii. (…) multe economii au avut probleme din cauza acestui model de dezvoltare, pentru că dacă tu nu ai producători care să vină în întâmpinarea acestei cereri agregate, te trezești că ai făcut deficit bugetar excesiv, pe o perioadă foarte lungă de timp. Pentru că România are acest deficit din 2019, și nu ai antreprenori cu acces la capital, cu inovare, cu competitivitate, care să vină să aducă oferta la nivelul cererii.”, adaugă el.

Cristian Păun: Deficitul bugetar excesiv continuă să alimenteze inflația

„Avem inflație și avem deficit comercial extern, (…) importăm pentru că nu reușim să producem, să oferim bunuri la nivelul cererii agregate pe care noi am generat-o. Atât timp cât avem deficit bugetar excesiv, vom avea inflație în România. Deficitul bugetar alimentează în bună măsură această inflație pe care o are România de ceva vreme.

Cei săraci devin tot mai săraci, cei care sunt cât de cât mai aproape de anumite mecanisme, rămân acolo cu veniturile și sunt cât de cât protejați. (…) astăzi în România tot mai mulți români sunt plătiți cu salariu minim, și cu siguranță în curând o să ajungem aproape toți să fim plătiți cu salariu minim, dacă vom continua să-l creștem otova și fără să ținem cont de ceea ce face omul pentru valoarea adăugată a afacerii.

În acest moment, România este de fapt într-un mare blocaj macroeconomic și este într-o mare problemă legată de ce resurse mai are la dispoziție și ce soluții mai are la dispoziție pentru a rezolva problema inflație și în princip problema deficitului.”