Fermierii primesc 3 ordonanțe de la stat. Una îi scutește de la plata datoriilor până în 1 august. Ce spune Florian Ciolacu, director executiv la Clubul Fermierilor Români, pentru Aleph Business

• Florian Ciolacu: Se poate ca ordonața să nu creeze efecte suficiente sau capabile să asigure stabilitatea pentru multi dintre fermieri.
• Florian Ciolacu: Agricultura este un domeniu de mare risc, are 100% impredictibilitate.
• Ministerul Agriculturii spune că 330.000 de hectare, acoperite cu culturi de toamnă, au fost afectate de secetă. 

Fermierii ale căror culturi au fost afectate de secetă în proporţie de 50% în acest an nu va trebui să-şi plătească datoriile la bănci şi IFN-uri până în 1 august 2025, scrie ZF. Pierderile cauzate de secetă sunt estimate la 1,5-2 miliarde de euro. Prin această ordonanţă, presiunea financiară a fost transferată de la fermieri către furnizorii de inputuri.

Prima ordonanţă dată recent vizează acordarea unor despă­gubiri în cuantum de 1.000 lei pentru fiecare hectar calamitat. Bugetul este de 2 miliarde de lei. A doua măsură este suspen­darea de drept a rambursării datoriilor curente şi restante, ce eprezintă rate de capital, dobânzi şi comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditori, instituţii de credit sau instituţii financiare nebancare utilizate în sectorul agriculturii primare, cu scadenţa în anul în curs. În acest caz, numărul de beneficiari nu se cunoaşte.

Ce spune Florian Ciolacu, director executiv la Clubul Fermierilor Români, pentru Aleph Business:

Ajută aceste noi măsuri din partea statului sau sunt ce e nevoie pentru ca industria să-și revină?

„Acum, pentru o situație de criză, măsurile care sunt adoptate și în curs de a fi implementate sunt necesare, să zic așa. Valoarea lor o să o vedem în măsura în care ele vor reuși să mențină în echilibru sistemul. (…) Noi vorbim în agricultură, care e un motor al dezvoltării României, de o criză sistemică, care se manifestă din mai multe motive.

Primele motive sunt legate de schimbările climatice și criza generată de războiul din Ucraina, dar, în particular, vorbim de un răspuns la aceste crize care n-au avut. Unul, prin instrumente de finanțare disponibile pentru fermieri ca să-și adapteze modelele de afaceri la aceste crize noi, adică la schimbările climatice trebuie să răspunzi cu alte tipuri de tehnologii, cu o altă abordare a modelului de management al fermei în care lucrezi, iar la nivelul finanțărilor cu investiția de VAT. Acum România are pe un studiu BERT pe care l-am consultat un deficit de finanțare pentru agricultură de 11,5 miliarde de euro.

Agricultura este un domeniu de mare risc, are 100% impredictibilitate, adică tot capitalul de lucru investit la începutul anului agricol sau pentru culturile de primăvară este la risc 100%. Asta înseamnă că dacă răspunzi unui obiectiv de securitate alimentară care e deasupra unor interese comerciale, trebuie să fii cumva asigurat.

Această ordonanță este bună, este utilă. (…)  Se poate ca ordonața să nu creeze efecte suficiente sau capabile să asigure stabilitatea pentru multi dintre fermieri, pentru că deja și-au atins limita de 180.000 de euro în împrumuțurile pe care le-au făcut pe cadrul Ucraina pe creditul fermierului.”