• Indicatorul de Încredere Macroeconomică scade cu 6,7 puncte în septembrie, ajungând la 40,1 puncte.
  • Economia ar putea decelera în 2025, cu un risc de recesiune, conform analiștilor CFA România.
  • Leul este prognozat să se deprecieze la un curs mediu de 5,0975 lei/euro în următoarele 12 luni.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România scade în septembrie cu 6,7 puncte, ajungând la 40,1 puncte. Această scădere se datorează reducerii cu 7,3 puncte a componentei de anticipație și cu 5,5 puncte a componentei de condiții curente, conform sondajului CFA România.

Adrian Codirlașu, vicepreședinte al Asociației CFA România, menționează că încetinirea economiei, în ciuda impulsului fiscal semnificativ și incertitudinea privind politica fiscală pentru anul următor, contribuie la această evoluție negativă.

Leul este prognozat să se deprecieze până la un curs mediu de 5,0975 lei/euro în următoarele 12 luni, iar rata anticipată a inflației rămâne constantă la 4,97%. Aproximativ 47% dintre participanți anticipează o scădere a ratei inflației, în timp ce 27% se așteaptă la stabilitate sau creștere. Pe termen scurt (6 luni), cursul valutar este estimat la 5,0407 lei/euro de către 88% dintre analiști.

Titlurile zilei

POATE A.I. SĂ CREASCĂ PRODUCTIVITATEA COMPANIILOR?
CE-L REȚINE PE ANTREPRENORUL ROMÂN?
NVIDIA RAPORTEAZĂ PESTE AȘTEPTĂRI
BITCOIN E LA ALL TIME HIGH
CHATBOT-UL DĂ LECȚII MEDICILOR
DOJ CERE SEPARAREA CHROME DE GOOGLE

Deficitul bugetar pentru 2024 este prognozat la 7,3% din PIB, iar pentru 2025 se așteaptă o reducere la 5,9%. Creșterea economică estimată pentru anul curent scade la 1,7%, iar pentru 2025 se anticipează o creștere de 1,1%, cu unele voci previzionând riscul unei recesiuni.

Adrian Codirlașu subliniază că economia ar putea decelera în continuare în anul următor, existând riscul de recesiune. În plus, indicele ROBOR la 3 luni este preconizat să ajungă la 5,12% în următoarele 12 luni. În ceea ce privește prețurile proprietăților rezidențiale, 44% dintre participanți preconizează o scădere, iar 38% o stagnare.

Datoria publică, ca procent din PIB, este estimată să crească la 56% în următoarele 12 luni.