Act AI în acțiune. A intrat în vigoare de la 1 august. Ce schimbări urmează pentru companii și consumatori?

• Legea europeană interzice companiilor A.I. să facă monopol.
• Noul Oficiu European se pregătește de implementare.
• Giganții fac lobby la Bruxelles să reducă din impactul legii.

AI Act a intrat în vigoare de la 1 august. Ce se întâmplă mai departe? Europa le dă timp modelelor fundamentale AI, ca de exmplu ChatGPT sau Claude, și companiilor din spatele lor, să respire. În 12 luni de la 1 august, intră în vigoare toate regulile pentru ele. Și noul Oficiu European se pregătește de implementare. Legea e axată pe riscuri, dar și pe inovare în spațiul european. Un risc mare pe care-l indentifică Dragoș Tudorache, unul dintre elaboratorii legii, este folosirea biometriei în spațiu public, dacă ea nu este agreata cu serviciile de poliție. Așa că, practic, giganților le este interzis s-o încalce, altfel vor fi sancționați. Și nu le place. Mai multe companii mari fac lobby la Bruxelles ca să reducă din impactul pe care legea îl are asupra lor. Nu sunt mulțumite și spun că le inhibă inovarea, mai degrabă decât s-o încurajeze. Asta deși legea europeană spune c-o încurajează tocmai prin îndepărtarea monopolului și practicilor care ar putea dăuna cetățenilor blocului.

Dragoș Tudorache vine cu răspunsurile pentru Aleph Business, care află și cum se poziționează România în competiția A.I.

,,Ceea ce urmează să se întâmplă în această perioadă de tranziție este să se vină cu precizări la nivel de ceea ce noi în sistemul românesc numim norme de implementare.Presiunea sau lobby-ul e din partea, cel puțin a marilor companii care dezvoltă inteligența artificială, aceiași titani din zona industriei digitale cu care ne-am mai întâlnit în ultimii 20 de ani.

Bineînțeles că au avut de la bun început nemulțumiri pentru că orice reglementare a unui domeniu care până acum a fost nereglementat și în care fiecare a făcut ce a dorit îi afectează, bineînțeles. Mai ales companiile care dezvoltă aceste modele mari au fost nemulțumite pentru că forțăm prin această legislație un nivel de transparență pe care ele nu și l-au dorit, nu și-l doresc. Transparența cu privire la datele pe care le folosesc pentru antrenarea algoritmilor.

E posibil să existe situații în care companiile nemulțumite de eventuale sancțiuni care se aplică să meargă în justiție. E firesc, așa funcționează orice stat de drept. Ceea ce numim LLM, large language models, ChatGPT, de exemplu, el poate fi un hype. Pentru că, la un moment dat, o să ne plictisim, o să ne jucăm de-a întrebatul ChatGPT una și alta până la un punct.

E posibil să nu crească până la punctul în care să devină la fel de inteligent și complex ca și mintea umană umană. E posibil să se dovedească a fi un hype. Start-up-urile mici tind să fie de obicei cei care inovează cel mai mult, care vin cel mai mult cu idei bune și care trebuie scalate apoi pentru a deveni afaceri viabile.

Există o rețea de supercomputere la nivel european, foarte multe dintre ele achiziționate cu fonduri europene care acum sunt puse la dispoziție, gratis din nou, sunt puse la dispoziția celor care vor să inoveze. Acest regulament nu privește tot ce înseamnă inteligența aritficială din piață. De fapt, Comisia Europeană a evaluat că undeva la 10-15% din aplicațiile de inteligență artificială vor fi acoperite de reguli din această legislație, restul rămân pur și simplu nereglementate.

De exemplu, folosirea datelor satelitare pentru ceea ce noi numim smart farming, cultură inteligentă, un exemplu de utilizare a inteligenței artificiale care nu este reglementată în acest AI Act. E un lucru pe care, din păcate, nu-l văd dezbătut suficient în România. Am avut în ultimele două decenii multe momente în care am fi putut cumva să facem pași importanți înainte, tocmai utilizând o resursă esențială pe care o avem și anume inteligența umană, de data asta, competențele.

Am pornit cu un ascendent în urmă cu 20 de ani și acesta a reprezentat un punct de interes major pentru foarte multe investiții în zona aceasta a industriei digitale. Însă am văzut, din păcate, că acest lucru s-a erodat în ultimii 20 de ani și acum au ajuns practic la coada clasamentului în ceea ce crește competențele în această zonă. Pe decidenții politici sau pe cei din zona mediului universitar, nu pare să îi preocupe suficient.

Guvernul a adoptat o strategie pentru inteligența artificială cu un comitet de vreo 30 de ministere și agenții, deja când am văzut acea listă m-a pufnit râsul, pentru că nu așa se face o strategie, nu așa se face o implementare. Dacă faci un comitet interministerial cu 30 de oameni, îi numești și aștepți să iei decizii sau să formulezi niște idei bune pentru piață, nu cred că vei avea un mare succes.”