• Țările care au reușit să mențină o distribuție mai echitabilă a veniturilor tind să aibă economii mai stabile și sisteme de protecție socială eficiente.
  • Dacă ne uităm la România, în ultimii zece ani, cea mai evidentă tendință este scăderea constantă a coeficientului Gini din 2014 până în 2023.
  • Printre factorii care ar putea explica diminuarea inegalității veniturilor se numără majorarea salariului minim și banii trimiși de românii din străinătate.

Dacă ne uităm la România, în ultimii zece ani, cea mai evidentă tendință este scăderea constantă a coeficientului Gini din 2014 până în 2023. Valoarea maximă a acestui indicator a fost atinsă în 2015, de 37,4, iar cea mai mică a fost anul trecut, de 31. Această valoare plasează țara pe locul 10 în rândul statelor membre ale UE.

În urmă cu un an, România se afla pe locul 7 în UE în funcție de coeficientul Gini, iar în 2019 ocupa locul 4. Cea mai mare valoare a indicatorului a fost înregistrată în 2015, când România se clasa pe locul 2 în UE.

Ce este coeficientul Gini?

Coeficientul lui Gini este o măsură a dispersiei statistice folosită pentru a reprezenta distribuția veniturilor populației unei națiuni, dar mai ales pentru a reprezenta disproporția în distribuirea veniturilor sau averilor, fiind un indice al inegalității.

Titlurile zilei

CUM SE MIȘCĂ BURSELE?
NETANYAHU ȚINE UN DISCURS ÎN CONGRESUL SUA
FLORIN TALPEȘ APARE LA NYSE ȘI NMS TV
FERRARI BAGĂ CRIPTO ÎN VITEZĂ
LOEWE FURĂ PRADA
ANAF ÎȘI FACE NORMA DE COLECTARE

Care sunt factorii care influențează coeficientul Gini?

Momentul aderării la UE a contribuit la o stabilizare a situației în România, fapt reflectat și în ușoara scădere a coeficientului Gini. Creșterea PIB-ului și a veniturilor populației sunt elemente observabile ale acestei tendințe. Printre factorii care ar putea explica diminuarea inegalității veniturilor se numără majorarea salariului minim și banii trimiși de românii din străinătate. Aceste motive pot contribui la creșterea nivelului de trai și la reducerea disparităților economice în comunitățile mai sărace. Cei 3,6 milioane de români care locuiesc și lucrează, oficial, în străinătate au trimis anul trecut 3,4 miliarde de euro în țară, marcând cel mai ridicat nivel al remitențelor din rândul celor 27 de state membre ale UE, arată datele Eurostat.