• România are, în iunie, a doua cea mai mare rată anuală a inflației în UE: 5,3%, potrivit Eurostat.
  • Inflația din zona euro scade la 2,5% în iunie.
  • Piața se teme că BCE nu va ajunge la ținta de 2% pentru inflație în 2024.

România are, în iunie, a doua cea mai mare rată anuală a inflației în UE: 5,3%, potrivit Eurostat.

Belgia trece pe locul 1, cu o rată anuală a inflației de 5,4%.

În iunie, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației sunt Finlanda, cu 0,5%, Italia, cu 0,9% și Lituania cu 1%.

Titlurile zilei

POATE A.I. SĂ CREASCĂ PRODUCTIVITATEA COMPANIILOR?
CE-L REȚINE PE ANTREPRENORUL ROMÂN?
NVIDIA RAPORTEAZĂ PESTE AȘTEPTĂRI
BITCOIN E LA ALL TIME HIGH
CHATBOT-UL DĂ LECȚII MEDICILOR
DOJ CERE SEPARAREA CHROME DE GOOGLE

La pol opus, țările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflației sunt

Belgia (5,4%), România (5,3%), Spania și Ungaria (fiecare cu 3,6%).

Inflația din zona euro a scăzut la 2,5% în iunie, de la 2,6% în mai.

Deși inflația a scăzut o lună, creșterea productivității pe piața muncii rămâne o problemă. Piața se teme că Banca Centrală Europeană (BCE) nu va atinge ținta de 2% sau, cel puțin, nu în termenul așteptat. Pentru ca inflația să se retragă, o creștere a productivității trebuie să fie însoțită de moderarea salariilor angajaților și a marjelor de profit ale companiilor. Șocurile de la Covid până la războiul Rusia-Ucraina amenință să lase cicatrici de durată asupra economiei celor 20 de națiuni din zona euro. În acest context, economiștii estimează că o nouă scădere a dobânzilor va veni în toamnă. Totuși, această măsură ar putea fi prea rapidă, dacă luăm în calcul condițiile enunțate.

Există încă motive de îngrijorare?

Analiștii consideră că proiecțiile BCE privind creșterea productivității în 2025 și 2026 sunt prea optimiste, chiar și după o revizuire în scădere a ultimei prognoze. În 2023, productivitatea a scăzut cu aproximativ 1%, iar în primul trimestru al anului, cu 0,6%. O explicație populară este că deficitul de forță de muncă a determinat multe firme să rețină lucrătorii, în ciuda creșterii economice lente.

Soeren Radde, economist la Point, a declarat că proiecțiile pentru 2025 și 2026 par încă prea puternice și că se așteaptă la o presiune dezinflaționistă mai mică din partea creșterii productivității decât BCE. El a adăugat că rămâne un argument pentru a nu se aștepta la un ciclu de tăieri profund. Oficialii BCE vor stabili următoarele rate joi, iar economiștii prevăd în unanimitate o menținere la 3,75% după reducerea inițială din iunie. Următoarea întâlnire, din septembrie, este văzută de piețe ca fiind cel mai probabil moment de reducere din nou, deoarece vor fi disponibile noi previziuni economice

Articole relaționate