- Inflația din zona euro scade la 2,5% în iunie de la 2,6% în mai.
- Analiștii economici avertizează că productivitatea scăzută din zona euro ar putea submina eforturile băncii centrale de a controla inflația, scrie Bloomberg.
- Isabel Schnabel, membră a Comitetului executiv al BCE, prezintă scenariile optimiste și pesimiste.
BCE este în dilemă în încercarea sa de a readuce inflația la ținta de 2% pe termen mediu. Deși oficialii BCE rămân optimiști în privința reducerii ratelor dobânzilor în acest an, analiștii economici avertizează că productivitatea scăzută din zona euro ar putea submina eforturile băncii centrale de a controla inflația, scrie Bloomberg.
Advertisment
În ultimii ani, zona euro a trecut prin fluctuații economice, marcate de pandemia de COVID-19 și criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina. Aceste evenimente au dus la o creștere bruscă a inflației, care a atins niveluri de două cifre în unele țări membre. Răspunsul BCE a fost o serie de majorări agresive ale ratelor dobânzilor, ducând rata de depozit la un nivel record de 4%.Recent, inflația a început să scadă, atingând 2,4% în aprilie 2024, aproape de ținta BCE de 2%. Această evoluție a alimentat speculațiile privind posibile reduceri ale ratelor dobânzilor în viitorul apropiat.
Planurile BCE pentru reducerea ratelor
Oficialii BCE, inclusiv președinta Christine Lagarde, au semnalat intenția de a începe reducerea ratelor dobânzilor în iunie 2024. Majoritatea membrilor Consiliului guvernatorilor BCE se așteaptă la mai multe reduceri până la sfârșitul anului.
Olli Rehn, membru al Consiliului guvernatorilor, a declarat că previziunile pieței privind două reduceri suplimentare ale ratelor în 2024 sunt “rezonabile”. Aceste reduceri ar putea duce rata de depozit la aproximativ 2,25% până în 2025.
Citește și
- România are o Strategie Națională în domeniul Inteligenței Artificiale
- Elon Musk mută X și SpaceX în Texas
- Ce recomandări are Consiliul European pentru România?
- Presiuni inflaționiste persistente: Creșterile salariale, necesare pentru a compensa inflația ridicată, pot fi mai greu de absorbit de companiile cu productivitate scăzută, ducând la prețuri mai mari pentru consumatori.
- Reducerea marjelor de profit: Firmele ar putea fi nevoite să-și reducă marjele de profit pentru a absorbi costurile salariale mai mari, ceea ce ar putea duce la investiții mai mici și o creștere economică mai lentă.
- Limitarea potențialului de creștere: O productivitate scăzută poate limita creșterea economică pe termen lung, făcând mai dificilă atingerea unui echilibru între inflație și creștere economică.
Titlurile zilei
Provocarea productivității pentru BCE
În ciuda optimismului BCE, analiștii economici atrag atenția asupra unei probleme structurale care ar putea complica eforturile de control al inflației: productivitatea scăzută din zona euro.
Productivitatea muncii (producția per angajat) în zona euro a fost slabă în ultimele două decenii. A cresut în medie cu doar 0,6% anual între 1999 și 2019, comparativ cu o creștere de peste două ori mai rapidă în Statele Unite. În 2023, productivitatea în zona euro a scăzut cu aproape 1%, în timp ce în SUA a crescut cu 0,5%.
Implicații pentru politica monetară
O productivitate scăzută poate avea consecințe semnificative pentru inflație și politica monetară:
Ce scenarii alternative sunt luate în calcul
Isabel Schnabel, membră a Comitetului executiv al BCE, a prezentat recent două scenarii posibile. Cel optimist, prin care politica monetară reușește să creeze condiții în care firmele vor absorbi o mare parte din creșterea actuală a costurilor unitare cu forța de muncă în marjele lor de profit, alături de o redresare a creșterii productivității muncii.
În timp ce oficialii BCE rămân optimiști în privința capacității lor de a gestiona inflația și de a începe reducerea ratelor dobânzilor, succesul pe termen lung al acestei strategii va depinde în mare măsură de capacitatea economiei zonei euro de a-și îmbunătăți productivitatea. Fără progrese semnificative în acest domeniu, BCE s-ar putea confrunta cu dileme dificile în viitor, fiind nevoită să aleagă între menținerea stabilității prețurilor și susținerea creșterii economice.