74 de ani de Uniune. De ce este România țara extremelor?

• În 9 mai se sărbătorește ziua Europei, după ce ministrul francez de externe Robert Schuman rostea la Paris ceea ce avea să devină Declaraţia Schuman în 1950.
• România este membră a UE din 1 ianuarie 2007 și se alătură altor 26 de țări.
• România este fruntașă la studierea limbilor străine, dar și la ponderea tinerilor care nu sunt integraţi nici pe piaţa muncii, nici în sistemul de educaţie.

9 mai. Ziua Europei. Acum 74 de ani, ministrul francez de externe Robert Schuman rostea la Paris ceea ce avea să devină Declaraţia Schuman. E considerată piatra de temelie a UE.

Cum se situează România față de celelalte țări din UE? Suntem fruntași la studierea limbilor străine, dar și la ponderea tinerilor care nu sunt integraţi nici pe piaţa muncii, nici în sistemul de educaţie. Avem unul dintre cele mai mici costuri cu forţa de muncă, dar şi una dintre cele mai mari rate ale şomajului în rândul tinerilor.

România pare că este țara extremelor

La PIB pe cap de locuitor, România e pe locul 26 în UE, penultimul loc, potrivit ZF. Nivelul PIB per capita este de 10.250 de euro în anul 2023, conform Eurostat. Depășim doar Bulgaria, care are anul trecut o medie de  7.850 de euro pentru acest indicator.

Pe prima poziţie în clasament a fost Luxemburg, cu o valoare a PIB pe cap de locuitor de 83.230 de euro anul trecut, ţară urmată de Irlanda, cu 72.390 de euro pe cap de locuitor şi Danemarca, cu 52.270 de euro.

La salariul minim pe economie, suntem pe locul 21 în UE. În primul semestru din anul 2024, salariul minim brut pe economie a ajuns la puţin peste 663 de euro pe lună. Pe prima poziţie în clasament a fost Luxemburg, cu aproape 2.600 de euro brut pe lună. La polul opus, cel mai mic salariu minim brut pe economie a fost în Bulgaria, de circa 477 de euro.

România e pe locul 1 la inflație

În martie 2024, România a a avut cea mai mare rată a inflaţiei din Uniunea Europeană, de 6,7%, la mare distantă de următoarea clasată, Croaţia, cu 4,9%, arată datele publicate de Eurostat. Media la nivelul UE a fost de 2,6%.

La deficit bugetar ca pondere în PIB, ocupăm locul 3 în UE. România se numără printre ţările membre cu cel mai ridicat deficit guvernamental, cu o pondere de -6,6% în 2023.

Datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,62 miliarde de lei în 2022 (6,3% din PIB) la 106,568 miliarde de lei (6,6% din PIB) în 2023.

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023.

La costul orar cu forța de muncă, ocupăm penultimul loc în UE. Este estimat de Eurostat la 11 euro anul trecut, singurul nivel mai mic fiind înregistrat de Bulgaria, de 9,3 euro.

Rata șomajului în România a fost de 5,6% în 2023, locul 15 în UE. În timp ce media Uniunii Europene la acest indicator a fost de 6,1% anul trecut.

Rata șomajului în rândul tinerilor (vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani) ajunge la 21,8% în 2023, potrivit Eurostat. Locul 5 în UE. Media Uniunii Europene a fost de 14,5%.

Cât cresc prețurile locuințelor în România?

România este una dintre tările UE cu cele mai mici creşteri de preţ la locuinţe în perioada 2010-2023, de 25%, jumătate din media europeană. Sau locul 22 în Uniune. Chiriile s-au majorat în acelaşi interval cu 45-50%, arată datele publicate de Eurostat.

Dar diferența dintre remunerare între femei și bărbați este mică, comparativ cu media UE. În 2022, diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi a fost de 4,5%. Locul 24 în UE. Media Uniunii Europene a fost de 12,7%.

La speranța de viață, nu stăm prea bine. Locul 24 în UE (a treia cea mai mică valoare). Durata medie de viaţă a unui român a ajuns la 75,3 ani în 2022. La nivelul Uniunii Europene speranţa de viaţă ajunge la aproape 81 de ani.

Unde ocupăm locul 1?

La persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială. În 2022, aveam o pondere de 34,4% din totalul populaţiei expusă acestui risc. Asta în timp ce media UE a fost de 21,6%.

La studierea limbilor străine, tot pe 1 suntem. Aproape toţi elevii de liceu din România, adică 98,1%, studiază două sau mai multe limbi străine. Engleza, franceza şi germana sunt cele mai studiate limbi străine în rândul elevilor de liceu din România.

Pe primul loc suntem și în clasamentul ţărilor membre UE după rata tinerilor NEET, adică cei care nu sunt pe piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie. În 2023, 20,6% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani nu erau incluşi pe piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie.Media Uniunii Europene a fost de 12,4%.

Iar tot pe 1, dar de la coadă, suntem la ponderea adolescentelor cu abilităţi digitale de bază sau peste nivelul de bază. În 2023, în România, ponderea tinerelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani care au abilităţi digitale de bază sau peste nivelul de bază a fost de puţin peste 44%.