• România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montană, cu doi arbitri/judecători votând în favoarea țării și unul împotrivă.
  • În dosarul Roşia Montana, compania canadiană Gabriel Resources a cerut despăgubiri de 6,7 mld. dolari.
  • Motivarea are 414 pagini, niciun guvern al României nu a fost găsit vinovat în acest dosar.

ZF: Gabriel Resources, compania canadiană care a cumpărat în 1998 un drept de exploatare a unui zăcământ de aur din Roşia Montană, judeţul Alba, şi care tocmai a pierdut procesul cu statul român, prin care cerea despăgubiri de 6,7 mld, dolari, îi are ca acţionari principali pe următorii:

  1. Grupul de investiţii Kopernik Global Investors, cu sediul în Florida, Statele Unite, deţine un pachet de de 17,11% din capitalul social al Gabriel Resources.

Kopernik Global Investors administrează multiple fonduri mutuale, fiind evaluat la circa 6 miliarde de dolari. În aprilie 2022, 14% din activele grupului aveau expunere pe Rusia. La acea vreme, compania calcula că activele pe care le gestionează şi-au pierdut 700 de milioane de dolari din valoare ca urmare a efectelor generate de războiul ruso-ucrainean. Totuşi, pierderile au fost acoperite ulterior de investiţiile din energie în alte ţări.

  1. Firma de servicii financiare Tenor Capital Management, înfiinţată în urmă cu 20 de ani în New York, SUA, are o participaţie de 16,3% din totalul acţiunilor.

Anterior, pachetul reprezenta 16,9% din capital, Tenor Capital fiind până recent cel mai mare acţionar al Gabriel Resources.

Titlurile zilei

POATE A.I. SĂ CREASCĂ PRODUCTIVITATEA COMPANIILOR?
CE-L REȚINE PE ANTREPRENORUL ROMÂN?
NVIDIA RAPORTEAZĂ PESTE AȘTEPTĂRI
BITCOIN E LA ALL TIME HIGH
CHATBOT-UL DĂ LECȚII MEDICILOR
DOJ CERE SEPARAREA CHROME DE GOOGLE
  1. Electrum Global Holdings deţine 13,25% din capital. Electrum este o companie de investiţii şi consultanţă, tot din New York, fondată şi condusă de Thomas Kaplan, antreprenor şi investitor în resurse naturale.

„Electrum face investiţii strategice în principal în active şi oportunităţi de înaltă calitate în domeniul metalelor preţioase, precum şi în anumite metale de bază, inclusiv cupru, nichel şi zinc (…) Echipa noastră investeşte în metale preţioase şi industria mineritului de peste două decenii”, reiese de pe site-ul companiei.

  1. Fondul de hedging Paulson & Co are 12,5% din acţiunile Gabriel Resources. Compania a fost fondată de americanul John Paulson, care a devenit în ultimul deceniu şi jumătate unul dintre cei mai cunoscuţi investitori de pe Wall Street, fiind căsătorit până recent cu o româncă.

În 2007, John Paulson a obţinut circa 4 miliarde de dolari prin utilizarea unor contracte de tip swap pentru a paria împotriva pieţei creditelor ipotecare subprime din Statele Unite, adică pentru a miza pe criza financiară care avea să vină – operaţiune asemănătoare celei realizate de investitorul Michael Burry, devenit celebru prin filmul biografic „The Big Short” cu Christian Bale. Pariul i-a adus o avere fondului său de hedging şi l-a transformat pe Paulson dintr-un „obscur manager de active într-o legendă a domeniului financiar”, conform Bloomberg Businessweek.

Portofoliul său a înregistrat evoluţii mixte în ultimii ani. În 2020, Paulson şi-a transformat fondul speculativ într-o afacere de familie, după ce activele au scăzut de la 38 de miliarde de dolari în 2011 la 9 miliarde în 2019.

  1.  Hedge fund-ul The Baupost Group, cu sediul în Boston, SUA, deţine o participaţie de 10,8%. Cu active de 25 de miliarde de dolari sub gestiune în 2022, Baupost era la un moment dat unul dintre cele mai mari fonduri de hedging din lume. 

De la înfiinţare, în 1982, fondul a reuşit să obţină, în medie, un randament anual de 20%, investind de-a lungul timpului în mai multe proiecte de extracţie a aurului.

Împreună, cei cinci acţionari au 70,4% din acţiunile Gabriel Resources. Listată pe Bursa de Valori de la Toronto, Gabriel Resources are o capitalizare de 897 de milioane de dolari canadieni, în funcţie de preţul de închidere de vineri, respectiv 0,87 dolari canadieni pe unitate.

Maximul a fost atins în 2011, respectiv circa 8,4 dolari canadieni pe acţiune, adică 8,7 miliarde de dolari canadieni pe capitalizare, echivalentul de la acea vreme a 6,4 miliarde de dolari US.