BNR anticipează o rată de inflaţiei de 5,6% la finele aceestui an, peste limita superioră a ţintei instituţiei, de 2,5%, conform Raportului asupra inflaţiei prezentat luni de guvernatorul instituţiei Mugur Isărescu. Guvernatorul a anunţat şi că a luat sfârşitt ciclul de scădere a dobânzilor.
Advertisment
La această evoluţie este de aşteptat să contribuie în principal unele componente ale coşului de consum aflate în afara sferei de control a politicii monetare, în speţă dinamica preţurilor gazelor naturale, a celor ale energiei electrice şi a celor volatile ale alimentelor, arată BNR.
Comparativ cu Raportul din luna mai 2021, rata anuală a inflaţiei a fost revizuită în sens ascendent cu 1,5 puncte procentuale pentru sfârşitul anului curent.
Titlurile zilei
„Prognoza nu arată chiar frumos. După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflaţia care va fi anunţată peste 2 zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulţi colegi, va depăşi 5%, sau va fi în jur de 5%. Şi subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârşitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este şi aici, există tendinţa să se spună aşa: Banca naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%. Nu este aşa. Inflaţia e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînţeles şi cu acţiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creşterilor de preţ şi acesta este efortul nostru, să menţinem inflaţia între 5 – 5,5% până la sfârşitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază indicele preţurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 şi ceva la sută.
Am punctat şi trimestrul III şi trimestru IV, sfârşit de trimestru ca să vedeţi că aceşti 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că preţurile vor creşte de acum înainte. Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuşi să ţinem preţurile undeva între 5 şi 5,5%. Mă refer la indicele preţurilor de consum. Deci creşterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârşitul anului următor datorită faptului că dispare şi efectul de bază din in ianuarie cu electricitatea şi cel din vară cu gazele naturale prognoza noastră este indicele preţurilor de consum coboară la 3,4%”, spune Isărescu.
Guvernatorul spune că majorările de preţuri au avut motice serioase. „Au fost motive serioase: atât discursul public care a accentuat dificultăţile, cât şi datele care au venit de multe ori din exterior, despre creşterile de preţuri, mai ales din domeniul construcţiilor. Avem o scumpire a materiilor prime, cu impact direct în domeniul energiei electrice, a componentelor, cazul microcipurilor, dificultăţi de aprovizionare, ruperi datorită pandemiei, scumpiri în transportul naval, avem şi valul patru, o altă necunoscută şi efecte ale schimbărilor climatice”, a spus Isărescu.
Banca centrală crede că rata anuală a inflaţiei va reintra în interiorul intervalului ţintei în trimestrul III 2022 şi se va menţine în apropierea nivelului de 3,4 la sută până la finele tr imestrului II 2023. Rata anuală a inflaţiei de bază este proiectată în creştere până la sfârşitul anului curent, când va atinge 3,4 la sută, ulterior plafonându-se pe o traiectorie cvasistabilă până la orizontul prognozei.
Unii factori care influenţează evoluţia preţurilor se vor tempera pe parcursul anului viitor, printre care bunurile din import. Pe de altă parte evoluţiilor din plan sanitar ce au recăpătat o pregnanţă sporită, surse importante de incertitudini fiind asociate dinamicii viitoare a cotaţiilor materiilor prime de pe pieţele internaţionale şi a preţurilor componentelor energetice de pe plan intern.
Guvernatorul a vorbit despre înăsprirea politicii monetare, unul din semnale fiind renunţarea la achiziţiile de active. ”Noi nu am mai cumpărat de câteva luni titluri de stat. Apoi reglezi lichiditatea. Dar mesajul pe care vreau să-l dau este că ciclul de scădere al dobânzilor în România s-a oprit”, a spus Isărescu.