Dacă nu se va întâmpla vreun cutremur economic, România va reuși să treacă prin această criză geopolitică fără prea mari pierderi, ci dimpotrivă, cu câștiguri importante. Prin Comisia Naționlă de Prognoză, guvernul își menține prognoza de creștere economică de 2,8% pe tot anul, ceea ce în contextul în care Europa Occidentală se chinuie să evite recesiunea, este o mare realizare.
Advertisment
Inflația, problema economică a anului trecut, este prognozată să scadă de la 16,4% la 7,4%, o prognoză îmbunătățită. Dacă inflația va scădea, evident și dobânzile vor începe să scadă. De altfel, ROBOR-ul a scăzut de la 8,2% la finalul anului trecut, la 6,65% acum. IRCC-ul, dobânda de referință pentru creditele ipotecare, nu va depăși 6%, ceea ce mai reduce din presiunea plății ratelor la bancă. Cursul valutar leu/euro este prognozat să rămână stabil, chiar foarte stabil, cu o medie anuală de 4,94 lei pentru un euro. Salariul mediu lunar net este prognozat să crească în acest an cu 12,3% și să ajungă la 4.300 de lei.
Cu excepția deficitului comercial, care va crește la 36 de miliarde de euro, tabloul macroeconomic pentru acest an în “Prognoza de Primăvară” a guvernului arată bine, chiar prea bine. Numai să nu ne lovească problema finanțelor publice și a deficitului bugetar, acolo unde guvernul trebuie să găsească resurse, fie prin creșterea veniturilor, fie prin reducerea cheltuielilor. Până una alta, guvernul Ciucă a apelat la Ordonanța Austerității, adică ia măsuri de reducere a cheltuielilor publice prin înghețarea angajărilor la stat, înghețarea salariilor, tăierea cheltuielilor cu 10%. Dacă aceste măsuri nu vor da rezultate, guvernul, de data asta guvernul Ciolacu, trebuie să apeleze la creșterea veniturilor prin majorarea taxelor și impozitelor. Să vedem cum va reacționa atunci economia.