AOAR atrage atenţia asupra modului „defectuos” de gestionare a ajutoarelor de stat

• AOAR protestează faţă de modul de departajare a companiilor selectate de Ministerul Economiei pentru a primi ajutor de stat.
• Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România acuză că „firmele de apartament” au „luat faţa” liderilor din producţie.
• Gestionarea deficitară a ajutoarelor de stat poate duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a gestiona fondurile.

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) protestează faţă de modul de departajare a companiilor selectate de Ministerul Economiei pentru a primi ajutor de stat conform HG 959/2022. Ei acuză că „firmele de apartament” au „luat faţa” liderilor din producţie.

AOAR atrage atenţia asupra modului „defectuos” de gestionare a ajutoarelor de stat, care duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a gestiona fonduri din bani publici.

„Prin Hotărârea de Guvern nr 959/2022 s-a instituit o schemă de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiţii destinate industriei prelucrătoare, apel de proiecte lansat de Ministerul Economiei. În cadrul apelului, care s-a închis la data de 16 decembrie 2022, au fost depuse un număr de 81 de proiecte, dintre care 21 au obţinut punctajul maxim de 100 de puncte. Ghidul solicitantului prevedea în mod expres prezentarea unui plan de afaceri care „trebuie să reliefeze eficienţa economică a întreprinderii şi viabilitatea investiţiei pentru care se solicită sprijin financiar”. În vederea departajării celor 21 de companii care au obţinut punctajul maxim, s-a avut în vedere numai criteriul de rentabilitate a cifrei de afaceri, fără ca acesta sa fie considerat în contextul analizei „viabilităţii investiţiei”, respectiv a capacităţii de absorbţie şi utilizare a ajutorului de stat de către firmele calificate. Aceasta a dus, în opinia AOAR, la apariţia unor situaţii derizorii, pe baza informaţiilor publicate, care discreditează procesul de evaluare”, potrivit unui comunicat transmis, luni, de AOAR.

AOAR arată, spre exemplificare, că una din firmele care va primi ajutor de stat are o cifră de afaceri de 5.100 lei, cu un profit de 541 lei şi urmează să primească ajutor de stat pentru a realiza o „investiţie viabilă” în producţie cu o valoare cuprinsă între 26-45 milioane de euro. Un alt exemplu este că 6 din cele 8 companii câştigătoare au o cifră de afaceri sub 600.000 lei, iar cifra de afaceri medie a tuturor câştigătorilor este de 1.108.582 ron (aprox 220.000 de euro). Fiecare dintre aceste companii urmează să primească ajutor de stat şi să efectueze „investiţii viabile” de câte 30.000.000 de euro fiecare (valoare medie). Potrivit AOAR, numărul total (cumulat) de angajaţi ai celor 8 companii câştigătoare este de 14, revenind la o medie de 1,75 angajaţi/companie câştigătoare. În ceea ce priveşte rentabilitatea medie pentru cele 8 companii câştigătoare, AOAR arată că este de 67,2% (atingând şi peste 90%, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei), cu mult peste rentabilitatea firmelor cu activitate de producţie (situată, în medie, între 5,2% si 17%).

„Consultarea unor astfel de tabele de către cei care au făcut departajarea celor 21 de firme ar fi reprezentat o condiţie obligatorie şi ar fi evitat eliminarea firmelor cu activităţi reale în industria prelucratoare de către „firme de apartament”. Ţine de un minim nivel de discernământ să realizezi că astfel de firme câştigă licitaţia, dar nu au experienţa şi resursele pentru realizarea unor investiţii de amploare şi nici capacitatea de absorbţie şi implementare de ajutoare de stat de până la de 200 de ori mai mari decât cifra lor de afaceri. Cel mai probabil, ele sunt folosite pentru mascarea unor interese economice ale altor entităţi care nu vor sa apară public şi/sau care nu s-ar fi calificat şi vor face în perioadele următoare schimbarea de acţionariat (prin majorări de capital, împrumuturi convertibile făcute direct sau indirect etc). Altfel spus, ajutorul de stat devine tranzacţionabil între agenţii economici prin vehicule utilizate special pentru astfel de licitaţii. Prin ignorarea analizei planului de afaceri şi a „viabilităţii investiţiei” de către cei care au făcut departajarea, se pun bazele unei „pieţe secundare” pe care se vor tranzacţiona firme utilizate în scopul câştigării licitaţiilor pentru ajutorul de stat. Ele fac o concurenţă neloială companiilor cu activitate efectivă în industria prelucrătoare şi care au aplicat pentru aceste ajutoare de stat”, arată AOAR.

Potrivit sursei citate, procedura de departajare a ajutoarelor de stat bazată strict pe rentabilitate, ruptă din contextul analizei viabilităţii, creează o situaţie fără precedent, „defectuoasă, lipsită de transparenţă şi de raţiune economică. Gestionarea deficitară a ajutoarelor de stat va duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a gestiona fonduri din bani publici”.

AOAR crede că se impune corectarea modului de departajare a celor 21 de companii, ţinând seama, în conformitate cu Ghidul solicitantului, de „viabilitatea planului de investiţii” şi de plauzabilitatea absorbţiei efective a ajutorului de stat de către aplicanţi.

Astfel, AOAR solicită, de asemenea, ca toate companiile care au obţinut punctajul maxim de 100 de puncte şi au istoric de activitate şi cifre de afaceri compatibile cu nivelul ajutorului de stat cerut, să fie luate în calcul în vederea obţinerii finanţării.

Totodată, AOAR menţionează că firme precum Chimcomplex, Promateris, Zarea etc., care se constituie ca lideri regionali în domeniul lor de producţie nu au fost selectate, deoarece nu au avut „şansa” să aibă indicatorul de rentabilitate la nivelul „firmelor de apartament”.