Peste 100.000 de străini lucrează în România, iar cei mai mulţi sunt din Bangladesh, Nepal şi Pakistan

Peste 100.000 de străini lucrează în România, iar cei mai mulţi sunt din Bangladesh, Nepal şi Pakistan, „importul” acestora fiind necesar în contextul deficitului mare de personal de pe plan local, arată datele furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări la solicitarea ZF.

Fie că vin să lucreze în construcţii, în agricultură sau în curierat, unde lipsesc atât forţa de muncă calificată, cât şi cea necalificată, prima barieră de care se lovesc este cea culinară şi nu cea lingvistică, aparent.

Astfel, companiile din România care angajează personal asiatic investesc în programe de training de integrare culturală, în aşa fel încât angajaţii români să înţeleagă mai bine cultura noilor lor colegi, iar angajaţii asiatici să se adapteze mai uşor în România. Totodată, profesorii universitari consideră că şi în şcoli ar trebui să se predea cursuri despre celelalte culturi culinare în contextul globalizării şi al migrării forţei de muncă dintr-un loc în altul.

„De regulă, companiile asigură angajaţilor asiatici care vin să lucreze în România cazare şi masă, iar una dintre marile probleme pe care le întâmpină aceştia este legată de mâncare şi de adaptare la clima noastră. Deşi angajatorii le comandă mâncare de la firme de catering care, teoretic, fac mâncare cu specific asiatic (vietnamez, indian, chinezesc etc), mulţi dintre ei au probleme de stomac, au fost des întâlnite cazurile de enterocolită. De aceea, chiar dacă nu pare, mâncarea este un subiect important în aceste programe de integrare culturală”, a explicat Roxana Toader, trainer în cadrul companiei de training şi consultanţă în dezvoltare organizaţională Ascendis.

Muncitorii străini au devenit o soluţie la care apelează din ce în ce mai multe companii de pe piaţa locală pentru a-şi acoperi deficitul de forţă de muncă din ce în ce mai mare în această perioadă. De altfel, contingentul de forţă muncă străină a evoluat puternic în ultimii ani. Dacă în 2015 numărul maxim de muncitori din afara UE nou-admişi pe piaţa muncii era stabilit la 5.500, în 2019 a ajuns la 30.000, iar în 2022 şi 2023 a fost stabilit la 100.000.

„Numărul total al avizelor de muncă emise de către instituţia noastră în intervalul 01.01 – 31.12.2021 este de 49.954, cu 218,06% mai mic decât cel din anul 2022, însă trebuie avut în vedere faptul că, pentru anul 2021, guvernul a aprobat un contingent total de 50.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, în timp ce, pentru anul 2022, contingentul a fost de 100.000 de astfel de lucrători”, a transmis Inspectoratul General de Imigrări, la solicitarea Ziarului Financiar.

Cei mai mulţi dintre cei care au obţinut avizele de lucru sunt angajaţi în companii din construcţii, retail şi HoReCa. Astfel, 13.776 de avize de lucru au fost acordate pentru poziţia de muncitor necalificat în demolarea clădirilor, căptuşeli zidările, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet.

Însă noua forţă de muncă din companiile locale vine şi cu obiceiuri şi tradiţii noi, astfel că angajatorii trebuie să găsească o cale prin care să înţeleagă aceste diferenţe culturale şi să se adapteze la ele.