Datoria publică a României a ajuns la 49,7% din PIB-ul estimat pe 2021. Ce obligații are Guvernul dacă pragul de 50% este depășit

Datoria publică a Româ­niei a crescut cu aproape 1 mld. de lei în termeni nominali în mai 2021, însă ca pondere în PIB a rămas la sub 50%, ca urmare a majorării PIB-ului estimat. Analiştii financiari consultaţi de ZF sunt însă de părere că România este foarte aproape de a trece linia roşie a datoriei publice, care să majoreze costul de finanţare al statului.

„Probabil că nu suntem departe de linia roşie, în condiţiile în care avem deficite foarte mari. Între timp, cu o creştere economică foarte rapidă, datoria publică continuă să crească. Pentru a reduce presiunea pe datoria publică trebuie să reducem deficitele“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.

Claudiu Vuţă, analist economic, spune de asemenea că o datorie publică a României care trece de 50% din PIB şi se îndreaptă spre 60% pune România într-o poziţie nefavorabilă în faţa pieţelor financiare externe.

„Dacă datoria publică trece de 50% din PIB şi se apropie de 60%, ne pune într-o poziţie inferioară în faţă creditorilor internaţionali. De ase­menea, tratatul de la Maastricht impune un nivel maxim de îndatorare de 60%. Deşi ţările din Vest aproape toate au trecut de 60% din PIB datorie publică“, spune Claudiu Vuţă.

Şi atunci de ce ţări precum Italia, Franţa sau Grecia îşi permit să aibă de ani de zile datorie publică de 80% din PIB sau chiar şi 150% din PIB? „Sunt în zona euro şi la un moment dat au nişte mecanisme de control. Ţări că acestea nu pot da faliment. Grecia a fost într-o si­tuaţie, dar nu a dat nici ea faliment. Ţările acestea se află într-un club select şi dacă sunt probleme Banca Euro­pea­nă, prin anumite mecanisme le ajută să nu între în faliment“, explică Claudiu Vuţă. Datoria publică a României a ajuns la 528 mld. lei în mai 2021, adică 49,7% din PIB-ul ultimelor patru trimestre, potrivit metodologiei euro­pene, care exclude din calculul datoriei publice garanţiile de stat. Inevitabil, datoria publică în acest moment este de peste 50% din PIB – doar în iulie Finanţele au ieşit pe pieţele externe în cadrul unei emisiuni de eurobonduri în valoare de peste 3 mld. de euro.

Ionuţ Dumitru este de părere că guvernul ar trebui ca la rectificarea bugetară care este aşteptată zilele acestea să scadă ţinta de deficit bugetar, în condiţiile în care iniţial bugetul a fost construit pe o creştere economică de 4,3%, iar ultimele prognoze indică o creştere economică de peste 7% în România. „Prioritatea imediată este la rectificarea bugetară să venim cu acest semnal pozitiv pentru pieţe şi să ţintim un deficit bugetar mai mic pe măsură veniturilor suplimentare înregistrate dintr-o creştere economică mai mare.“

Legea responsabilităţii fiscal-bugetare spune că la un nivel al datoriei publice situat între 50 şi 55% din PIB ministrul de finanţe trebuie să vină public cu un plan de reducere a gradului de îndatorare şi una dintre măsuri să fie îngheţarea totală a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. La un nivel al datoriei publice situat între 55 şi 60% din PIB, legea prevede îngheţarea cheltuielilor cu asistenţa socială.

Datoria publică a României s-a dublat din 2015 încoace în termeni nominali. În 2015 gardul de îndatorare al României era de 37,8% din PIB, adică 270 mld. de lei. La finalul lui 2019, datoria era, în termeni nominali, de 373,5 mld. lei, cu peste 100 de mld. de lei mai mare decât în 2015, însă, ca urmare a creşterii economice, ponderea ei în PIB a scăzut la 35,3%.

În 2020 a urmat explozia datoriei publice la aproape 500 mld. lei, peste 47% din PIB, ca în primele 5 luni din 2021 România să mai adauge la datoria publică aproape 30 de mld. de lei.