Semnal de alarmă. Numărul de insolvenţe din România în 2023 va fi cu 20% mai mare decât în ultimul an de normalitate, 2019. La nivel global, creşterea e estimată la doar 2%.
Advertisment
Anul 2023 va fi marcat şi el, ca şi 2022, de inflaţie record, de dobânzi în creştere şi de un consum privat precaut, toţi aceşti factori urmând să îşi pună amprenta asupra mediului de business local, dar şi global.
O analiză a Allianz Trade citată de ZF arată că numărul de insolvenţe la nivel global urmează să crească în 2023 cu circa 2% faţă de 2019, ultimul an de normalitate, ultimul an înainte de pandemie, de război şi de inflaţie.
Titlurile zilei
Raportul Allianz Trade, o marcă comercială utilizată pentru a desemna o gamă de servicii furnizate de Euler Hermes, arată că evoluţia numărului de insolvenţe diferă puternic de la o ţară la alta. Spre exemplu, în Coreea de Sud, numărul de companii care vor intra în incapacitate de plată urmează să fie cu 59% mai mic în 2023 decât în 2019. Tot pe minus vor fi şi o serie de ţări din Europa, precum Cehia (-15%), Olanda (-16%) sau Slovacia (-14%).
Cele mai multe state de pe Bătrânul Continent vor resimţi însă problemele economice şi politice din plin, iar acest fapt se va reflecta şi în numărul de insolvenţe. România este una dintre aceste ţări. Pe plan local, numărul de companii care vor intra în incapacitate de plată va fi cu 20% mai mare decât în 2019, arată analiza Allianz Trade.
„Creşterea insolvenţelor este deja o realitate pentru majoritatea ţărilor, în special pentru pieţele europene importante precum Marea Britanie, Franţa, Spania, Ţările de Jos, Belgia şi Elveţia. Cu toate acestea, SUA, China, Germania, Italia şi Brazilia înregistrează în continuare cele mai scăzute niveluri. Jumătate dintre ţările analizate de către analiştii Allianz Trade au înregistrat deja creşteri de două cifre ale insolvenţei în afaceri pentru prima parte a anului 2022”, spun analiştii Allianz Trade.
În România, numărul insolvenţelor a crescut cu 10,7% în primele 9 luni ale lui 2022 faţă de perioada similară a anului trecut, în linie cu aşteptările la nivel global pentru anul curent, arată aceeaşi sursă. Deşi este o creştere de două cifre care vine pe fondul înrăutăţirii fundamentelor macroeconomice afectate de inflaţie şi acutizate de impactul războiului din Ucraina, se remarcă totuşi o uşoară încetinire faţă de luna precedentă când avansul pe primele 8 luni a fost de 11,3%.
„Dacă experienţa ultimului trimestru al anului trecut este relevantă – când inflaţia începuse să se facă simţită în economie – o accelerare de 1-2 puncte procentuale ar duce ritmul insolvenţelor în zona unei creşteri de 12-14% (în 2022 vs 2021 – n.red.), ce corespunde unui număr sensibil peste 6.000 de insolvenţe. Numărul este important întrucât ar marca revenirea sau depăşirea nivelului din 2019 de 6.500 de insolvenţe, anul pre-pandemic care nu a fost influenţat de măsurile masive de sprijin din partea statului pentru economie”, punctează Mihai Chipirliu, CFA Risk Director Allianz Trade.
În 2023, trendul ascendent al acestui indicator cheie pentru sănătatea mediului de business va continua, conform aceleiaşi surse.
Numărul de companii intrate în incapacitate de plată a revenit pe plus încă din 2021. În primul an de pandemie de COVID-19, numărul de companii care au intrat în incapacitate de plată a fost la minimul ultimului deceniu. În 2021, fără banii pompaţi de stat în economie, insolvenţa a redevenit o soluţie pentru mai multe companii.
În criza anterioară, ce a debutat la nivel mondial în 2008, iar pe plan local un an mai târziu, vârful insolvenţelor nu a fost atins decât patru ani mai târziu. Mai exact, în 2013 au fost aproape 30.000 de companii care au intrat în incapacitate de plată. Apoi numărul a început să scadă pentru ca în 2015, când economia deja dădea semne de revenire, să ajungă la puţin peste 10.000. Acela a fost de altfel ultimul an când a fost atins acest „prag”.