Creşterea dobânzilor, după explozia inflaţiei, profitabilitatea record, ascensiunea creditării, orientarea firmelor şi spre credite în valută, continuarea consolidării şi restructurării băncilor, digitalizarea şi nivelul scăzut al ratei NPL, sub 3%, sunt caracteristicile bankingului în 2022.
Advertisment
Dobânzile ROBOR pe piaţa interbancară au accelerat în 2022, trecând de 8%. Şi a urmat majorarea costului creditelor. Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie la băncile care cotează ROBOR
Dobânzile pe piaţa interbancară au sprintat puternic în 2022. Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele populaţiei în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele companiilor în lei, a sărit în acest an peste nivelul dobânzii-cheie, dar şi peste nivelul dobânzii la facilitatea de creditare Lombard.
Titlurile zilei
Creşterea substanţială a indicelui ROBOR în acest an, peste 8%, în urma înăspririi politicii monetare determinate de explozia inflaţiei a mărit tensiunea persoanelor fizice şi companiilor care mai au credite cu dobânda variabilă legată de acest indice şi a determinat românii să meargă la bancă şi să solicite diverse măsuri precum schimbarea indicelui de referinţă în IRCC, trecerea la dobândă fixă, refinanţări, suspendări de rate sau alte măsuri. După ce la începutul anului 2022 indicele era cotat la 3,02%, în luna iulie ROBOR la 3 luni a trecut de 7%, pentru ca în august să depăşească 8%, nivelul rămânând ridicat până la jumătatea lunii noiembrie, când a început o tendinţă de scădere uşoară a indicele, spre 7,6% în decembrie. După creşterea substanţială a ROBOR, până la 7-8%, la începutul lunii noiembrie Consiliul Concurenţei a început să descindă în birourile celor 10 bănci care cotează ROBOR-ul, începând o investigaţie legată de evoluţia dobânzilor la lei, însă ancheta poate să dureze câţiva ani.
Investigaţia Consiliului Concurenţei la bănci din noiembrie, a venit după ce încă din vară, în luna august, şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu critica băncile au suprareacţionat şi au majorat artificial ROBOR-ul, mult peste dobânda-cheie şi peste rata Lombard. Indicele ROBOR din piaţa interbancară evoluează în general aproape de dobânda de politică monetară, însă timp de câteva luni acesta s-a decuplat, băncile Ñsărind calulì şi ducând ROBOR-ul mult peste rata-cheie, spunea în august Isărescu. Şi seceta de lichiditate a împins băncile Ñsă sară calul cu ROBOR-ulì, BNR înăsprind condiţiile de lichiditate pentru a determina băncile să împingă mai sus dobânzile la depozite. Comparativ, indicele IRCC, folosit în T4/2022 de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, a fost cotat la 4,06%.
BNR a majorat dobânda-cheie de 8 ori în 2022, până la 6,75%, de la 1,75% la finalul anului 2021, în condiţiile în care inflaţia a depăşit 16%, maximul ultimelor două decenii
Perspectiva creşterii temperate a inflaţiei până spre finele anului 2022 şi a descreşterii ei ulterioare în mod gradual, după avansul peste aşteptări din toamnă, în jurul a 16%, precum şi ameninţarea cvasistagnării economiei în trimestrele trei şi patru din 2022 sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate au determinat BNR să reducă în noiembrie cadenţa şi să crească dobânda-cheie cu doar 0,5 puncte procentuale (pp) la cea de-a opta şi ultima şedinţă de politică monetară din 2022, de la 6,25% până la 6,75%, în linie cu aşteptările celor mai mulţi analişti. Această decizie a venit după ce la şedinţa de politică monetară precedentă, din octombrie, BNR a surprins piaţa printr-o majorare a dobânzii-cheie cu 0,75 pp, de la 5,5% până la 6,25%, după ce şi în august creşterea a fost tot cu 0,75 pp, de la 4,75% până la 5,5%, iar în iulie ritmul de creştere a fost mai mare, cu 1 pp, de la 3,75% până la 4,75%. Anterior, în luna mai pasul a fost de 0,75 pp, iar în februarie şi aprilie 2022 BNR a crescut dobânda-cheie cu 0,5 pp de fiecare dată. La precedentele trei şedinţe de politică monetară (două şedinţe şedinte din 2021 şi o şedinţă din 2022) BNR a mizat pe paşi mici optând pentru majorări de dobândă cu 0,25 puncte procentuale de fiecare dată.
Practic, BNR a majorat dobânda-cheie de 8 ori în 2022, până la 6,75%, de la 1,75% la finalul anului 2021, în condiţiile în care inflaţia a depăşit 16%, maximul ultimelor două decenii.
BNR a revizuit în 2022 de mai multe ori în creştere prognoza privind rata anuală a inflaţiei, cea mai recentă prognoză indicând o inflaţie de 16,3% la final de 2022 şi 11,2% în 2023, mult peste ţinta de 2,5% Ă/-1pp. În noiembrie inflaţia a urcat la 16,8%. În 2021, dobânda-cheie fusese tăiată de BNR în ianuarie 2021 la minimul istoric de 1,25% şi a staţionat până în septembrie la acest nivel, ulterior începând creşterile.
Sistemul bancar se îndreaptă spre un profit record în 2022, de peste 9 mld. lei.
Întregul sistem bancar românesc, format din 34 de bănci, a înregistrat în primele nouă luni din 2022 un profit net record de peste 7,6 mld. lei, în creştere cu circa 20% faţă de câştigul din 9 luni/2021. Acesta a fost cel mai bun câştig din intervalul de 9 luni din ultimii ani pentru bănci, după ce în 9 luni/2021 câştigul preliminar a fost de 6,4 mld. lei. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau după 9 luni/2022 de 1,54% şi respectiv 16,56%, peste nivelurile din 9 luni/2021. Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig. În a doua jumătate a anului dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind în toamnă 16%. La sfârşitul primului trimestru din 2022 câştigul la nivelul sistemului bancar se apropiase de 2 mld. lei, pentru ca la jumătatea anului să fie mai mult decât dublu, urcând spre 5 mld. lei (4,74 mld. lei), iar până în septembrie să ajungă la 7,6 mld. lei. În acest ritm, băncile pot ajunge la final de 2022 la un nou câştig istoric, de peste 9 mld. lei, însă rămâne de văzut ce ajustări pot să apară din cauza expunerii mari a băncilor pe titluri de stat. Câştigul cumulat al celor mai mari trei bănci din piaţă – Banca Transilvania, BCR şi BRD – a fost după 9 luni/2022 de 4 mld. lei, adică peste jumătate din câştigul întregului sistem bancar. Activele sistemului bancar au atins un nou maxim în 9 luni/2022, de peste 679 mld. lei, solvabilitatea a ajuns la 21,2%, raportul credite/depozite este de 73,4%, mai mare decât în 2021, iar rata NPL a fost doar 2,8%.
Creditul privat a crescut cu un ritm mediu de 16%
Creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei reale, a prins viteză în 2022, ajungând la un ritm mediu de creştere de 16% în primele 10 luni, după ce în 2021 urca cu 10%, viteză dublă faţă de 2020. Viteza anuală a împrumuturilor acordate de bănci a depăşit 14% în fiecare lună, deşi dobânzile au fost pe o pantă de creştere. Ritmul de majorare a creditelor a depăşit şi viteza de creştere a depozitelor, ajungând să fie chiar dublă. În octombrie 2022, din cauza creşterii dobânzilor, ritmul anual de creştere a creditului privat total (retail şi corporate) a mai încetinit la 14,7% (-0,5% în termeni reali), de la 16% în septembrie, 16,8% în iulie şi 17,5% în iunie (cel mai rapid de după 2009), soldul împrumuturilor urcând la 363,6 mld. lei. Companiile au început să redescopere în lunile de vară şi de toamnă din 2022 împrumuturile în valută, mai ieftine, odată cu creşterea dobânzilor la lei spre 10%, triple faţă de valută, ritmul anual de creştere a creditelor corporate în valută ajungând în octombrie 2022 la circa 36% faţă de octombrie 2021, viteză dublă faţă de cea de la începutul anului, dar dublă şi faţă de viteza creditelor corporate în lei. În 2022 au continuat programele guvernamentale pentru stimularea creditării – IMM Invest pentru creditarea corporate şi Noua casă pentru ipotecare, şi au apărut şi alte programe noi.
Răsvan Radu, unul dintre cei mai longevivi şefi de bancă mare de pe piaţa românească, pleacă de la conducerea UniCredit Bank România după aproape două decenii. Septimiu Postelnicu, în prezent prim-vicepreşedinte executiv al UniCredit Bulbank din Bulgaria, a fost desemnat ca succesor
Răsvan Radu, care are o carieră de peste 30 de ani în sistemul bancar din care aproape două decenii la conducerea UniCredit Bank în România, a anunţat în 2022 că îşi va încheia mandatul de CEO şi preşedinte al Directoratului UniCredit Bank şi îşi va continua cariera profesională în cadrul UniCredit Group, unde va coordona implementarea proiectelor strategice pentru Europa Centrală şi Europa de Est. Septimiu Postelnicu, în prezent prim-vicepreşedinte executiv al UniCredit Bulbank din Bulgaria, a fost desemnat ca succesor pentru rolul de CEO al UniCredit Bank în România. De meserie inginer, Răsvan Radu şi-a început cariera în banking în 1991, la BCR.
Apoi, devenea pentru scurt timp, în 2000, vicepreşedinte executiv al CEC, iar din 2001 a fost recrutat de grupul austriac Raiffeisen, care cumpărase Banca Agricolă, pe postul de vicepreşedinte executiv responsabil cu retailul. Patru ani mai târziu, în 2005, Răsvan Radu a pariat pe planurile de extindere ale italienilor de la UniCredit şi a fost instalat ca şef al filialei locale UniCredit România, care atunci era o bancă mai mică, dar avea să fuzioneze după doi ani cu HVB-Ţiriac, creând UniCredit Ţiriac Bank. În 2007, când a avut loc fuziunea locală dintre UniCredit şi HVB Ţiriac Bank, Răsvan Radu şi-a păstrat poziţia de CEO şi în banca rezultată din fuziune (UniCredit Ţiriac Bank), în timp ce Dan Pascariu, mult mai experimentatul şef al HVB, a făcut un pas în spate acceptând postul neexecutiv de preşedinte al consiliului de administraţie. Practic, Răsvan Radu a devenit CEO al UniCredit România în 2005 şi CEO al UniCredit Bank din 2007. Unul dintre evenimentele din istoria UniCredit sub conducerea lui Răsvan Radu a fost în 2013, când italienii de la UniCredit au semnat la Bucureşti preluarea întregului portofoliu de retail al britanicilor de la RBS. Un alt eveniment de referinţă în istoria UniCredit a fost anul 2014, când omul de afaceri Ion Ţiriac şi-a vândut italienilor şi ultimele 45% din acţiunile deţinute la Unicredit Ţiriac. În 2015 UniCredit Ţiriac Bank, atunci al cincilea jucător după active din sistemul bancar românesc, şi-a schimbat denumirea în UniCredit Bank, iar procesul de rebranding a continuat.
Cursul leu/dolar a atins în 2022 un maxim istoric, de peste 5 lei, dar apoi a scăzut. Cursul leu/euro a fost relativ stabil, cu tendinţe de apreciere, rămânând sub pragul psihologic de 5 lei/euro
Cursul de schimb leu/dolar a depăşit în septembrie 2022 pragul psihologic de 5 lei/dolar, atingând un maxim istoric, în condiţiile în care pe pieţele internaţionale moneda europeană a continuat tendinţa de depreciere, coborând la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii în raport cu dolarul american. Ulterior, dolarul a scăzut, iar cursul leu/dolar s-a înscris pe o tendinţă descendentă, coborând în 21 decembrie sub 4,62 lei/dolar.
În ceea ce priveşte cursul de schimb leu/euro, acesta a fost relativ stabil în 2022, fiind până în iulie peste 4,94 lei/euro, dar sub 4,95 lei/euro, pentru ca din august să coboare spre 4,8 lei/euro, pe fondul influenţei unor factori conjuncturali, precum cumpărări de titluri de stat de către nerezidenţi şi remiteri ale românilor din străinătate. Însă, începutul toamnei a readus tendinţa de depreciere a leului în faţa euro, în septembrie cotaţia leu/euro revenind peste 4,94 lei/euro. În octombrie, noiembrie şi decembrie s-a observat din nou revenirea monedei naţionale pe o tendinţă de apreciere în raport cu euro, cursul de schimb coborând în unele şedinţe de tranzacţionare iar spre 4,9 lei/euro, sub valoarea de la finalul lui 2021, la niveluri despre care analiştii au spus că nu sunt bine corelate cu fundamentele economiei având în vedere deficitele mari, bugetar şi de cont curent. Cursul de schimb leu/euro a încheiat luna noiembrie sub 4,92 lei/euro, la 4,9184 lei/euro, cu aproximativ 0,6% sb nivelul de la finalul anului 2021.
Ritmul restructurării în bănci a încetinit, în timp ce profiturile au atins niveluri record.
Un număr de doar 88 de sucursale şi agenţii bancare s-au închis în ultimul an, în timp ce numărul angajaţilor era după 9 luni/2022 mai mare cu 82 faţă de situaţia de la sfârşitul primelor 9 luni din 2021. Restructurarea sistemului bancar a continuat în acest an, însă într-un ritm mai lent, după ce accelerase în 2020 şi 2021 în contextul pandemiei de COVID-19, băncile care activează pe piaţa românească ajungând să aibă după 9 luni/2022 un număr de 51.795 de angajaţi, în timp ce numărul sucursalelor a coborât la 3.607. Faţă de 2008 se observă că mai mult de un sfert dintre bancheri au plecat din acest domeniu şi circa 45% dintre sucursalele bancare şi-au închis porţile la nivelul întregului sistem bancar, odată cu tăierea costurilor, mutarea unei părţi din activitatea bancară în mediul online, dar şi ca urmare a dispariţiei mai multor bănci din statistici.
Integrarea Idea Bank în Grupul Banca Transilvania s-a finalizat în 2022. Gabriela Nistor, fost director general adjunct la Banca Transilvania, a devenit noul CEO al Idea Bank, cumpărată de BT
Integrarea Idea Bank în grupul financiar Banca Transilvania a intrat în etapa finală în vara anului 2022, din 14 iunie clienţii Idea Bank cesionaţi devenind clienţi ai Băncii Transilvania. Idea Bank este a treia bancă achiziţionată de Banca Transilvania, după Volksbank (2015) şi Bancpost (2018). Miza cumpărării Idea Bank este partea de digitalizare, respectiv bankingul online. Idea Bank rămânând o entitate de sine stătătoare, axată pe digitalizare, aparţinând Băncii Transilvania. Practic, Idea Bank va fi o bancă digitală, de retail, fără agenţii sau sucursale, dar va avea nevoie de o masă critică de clienţi pentru a se susţine şi, deşi este deţinută de Banca Transilvania, va fi o bancă de sine stătătoare, după cum a declarat Gabriela Nistor, fost director general adjunct la Banca Transilvania, cu responsabilităţi în aria de retail banking şi reţea, care a devenit noul director general al Idea Bank, cumpărată de BT. Banca Transilvania, cea mai mare bancă după active, a finalizat în 29 octombrie 2021 achiziţia întregului pachet de acţiuni (100%) deţinut de grupul polonez Getin Holding la Idea Bank, Idea Leasing şi Idea Broker de Asigurare. Liderul pieţei bancare locale anunţase semnarea acordului de achiziţie în luna iunie 2021, iar ulterior a primit aprobările necesare finalizării tranzacţiei din partea BNR şi a Consiliului Concurenţei. Valoarea tranzacţiei prin care grupul Banca Transilvania preia pachetul integral de acţiuni deţinut de polonezii de la Getin Holding la Idea Bank, inclusiv participaţiile din cadrul societăţilor Idea Investment, Idea Leasing şi Idea Broker de Asigurare este de 213 mil. lei (43 mil. euro). În perspectiva preluării Idea Bank, Banca Transilvania ar ajunge la o felie de circa 19% din piaţa locală, adică aproape o cincime din activele sistemului bancar românesc, detaşându-se de celelalte bănci.
Vista Bank (fosta Marfin) a finalizat în 2022 fuziunea cu CrÈdit Agricole Romania
Vista Bank (fosta Marfin), controlată de grupul grec Vardinogiannis, a finalizat fuziunea cu CrÈdit Agricole Romania, după derularea planului de integrare. Vista Bank terminase în septembrie 2021 achiziţia CrÈdit Agricole România, tranzacţie anunţată la începutul anului 2021, după obţinerea tuturor aprobărilor necesare din partea BNR şi a Consiliului Concurenţei. Vista Bank va deţine după fuziune active de 1,6 mld. euro, credite de 900 mil. euro şi depozite de 1,4 mld. euro, potrivit informaţiilor transmise de bancă. Cota de piaţă a Vista Bank poate urca peste 1%, după finalizarea preluării CrÈdit Agricole, banca având posibilitatea să avanseze spre top 15 cele mai mari bănci de pe piaţa românească. Şi Vista Bank şi CrÈdit Agricole Bank România sunt bănci de talie mică, plasate în 2021 pe locurile 17, respectiv 21, pe piaţa bancară românească, cu cote de piaţă apropiate, de 0,70% şi 0,43%. Familia Vardinogiannis, una din cele mai bogate familii din Grecia, care deţine afaceri în mai multe industrii, a ajuns să cumpere două bănci în România, CrÈdit Agricole şi Marfin, încercând să facă din Vista Bank un jucător de top 15. În 2018, grupul grec Vardinogiannis cumpăra prin intermediul fondului Barniveld Enterprises sucursala cipriotă Marfin de pe piaţa românească, redenumită Vista Bank. Francezii de la CrÈdit Agricole, una dintre cele mai mari bănci din Europa, şi-au vândut banca din România după un deceniu, după ce a în 2012 intra pe piaţa locală cumpărând subsidiara Emporiki Bank din România.
Presiunea creditelor neperformante a continuat să se diminueze, rata NPL fiind sub 3%.
Rata medie a creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) în sistemul bancar românesc era la finalul primelor 9 luni din 2022 sub pragul de 3% din total împrumuturi, coborând în septembrie la 2,82%, cel mai scăzut nivel din acest an, dar şi din ultimul deceniu, potrivit datelor BNR. Comparativ în decembrie 2021 rata NPL era de 3,35%, iar în decembrie 2020, de 3,83%. Anterior, sistemul bancar a încheiat anul 2019 cu o rată NPL de 4,09%, în timp ce la sfârşitul anului 2018 rata neperformanţei era de 4,96%, după cum reiese din statisticile BNR. Tendinţa de scădere a ratei NPL s-a produs după ce în perioada crizei economice anterioare din 2008/2009 unu din cinci credite eşuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă majoră pentru sistemul bancar. Menţinerea ratei NPL la valori scăzute în 2020 şi 2021, ani afectaţi de pandemia de COVID-19, a fost influenţată şi de flexibilizarea cadrului prudenţial realizată de BNR, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nefiind considerate problematice/neperformante astfel că băncile nu a trebuit să pună bani deoparte provizionându-le. Această flexibilizare, decisă în 2020, a continuat şi în 2021, însă nu şi în 2022. Deşi rata NPL a rămas la niveluri scăzute în 2022, oscilând pe parcursul anului între 2,8% şi 3,4% din total credite, ca şi în celelalte crize economice, şi în noul context economic caracterizat de creşterea inflaţiei, de încetinirea economiei şi creşterea ratelor bancare pot să se înmulţească insolvenţele şi disponibilizările, cu impact asupra creşterii ratei de neperformanţă în perspectivă. Probleme pot apărea dacă unii debitori – persoane fizice sau companii – afectaţi de impactul economic negativ al inflaţiei, de creşterea puternică a preţurilor şi a ratelor bancare, nu reuşesc să reia plata creditelor.