Anul 2022 va reprezenta, fără îndoială, referinţa pentru demararea procesului de digitalizare a raportărilor fiscale în România, scrie Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale si Juridice, Deloitte Romania.
Advertisment
Procesul de digitalizare este menit să simplifice procedurile de raportare, să flexibilizeze relaţia dintre contribuabili şi autorităţi şi, nu în ultimul rând, să aducă mai mulţi bani la bugetul de stat, având în vedere că ţara noastră şi-a asumat, în faţa autorităţilor europene, o reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB în 2024. În plus, digitalizarea raportărilor va contribui la modernizarea administraţiei fiscale care va avea, astfel, la îndemână instrumente mai eficiente de realizare a controalelor, la distanţă, şi de combatere a evaziunii fiscale. Astfel, cresc şansele ca, în anii următori, România să îşi îmbunătăţească poziţia pe care o ocupă în clasamentele realizate de instituţiile europene în funcţie de gradul de colectare a impozitelor şi taxelor la bugetul de stat. Pe de altă parte, însă, 2023 rămâne provocator atât pentru companii, cât şi pentru autorităţi, dat fiind că implementarea noilor raportări este în plină derulare.
Conform instituţiilor europene, ţara noastră se menţine pe ultimele locuri în privinţa încasării taxelor la buget. Datele Eurostat arată că România s-a aflat, şi în 2021, la coada clasamentului în funcţie de nivelul taxelor şi impozitelor în produsul intern brut (PIB), cu puţin peste 27% (faţă de media europeană de aproape 42%). Prin comparaţie, Bulgaria colectează taxe de peste 30% din PIB, Ungaria ajunge la 34%, Croaţia aproape de 36%, iar Polonia depăşeşte 37% din PIB. În spatele României este doar Irlanda, cu aproape 22% din PIB, dar în acest caz explicaţia este legată de nivelul redus de taxare.
Titlurile zilei
Cum stau ţările vecine cu deficitul de încasare la TVA?
În acelaşi timp, cel mai recent raport al Comisiei Europene (CE) arată că România rămâne ţara europeană cu cel mai ridicat deficit de încasare la TVA, de 35,7% din veniturile estimate din această taxă în 2020, în creştere uşoară faţă de anul anterior (35,5%). În sumă absolută, acest procent reprezintă echivalentul a 7,42 miliarde de euro.
În clasamentul european, România este urmată de Malta (24,1%) şi Italia (20,8%). De remarcat că Grecia, care anul trecut era prima după România, a reuşit să îşi reducă decalajul de încasare cu 3,7 puncte procentuale, sub 20%. Media europeană a fost de 9,1%, în scădere cu două puncte procentuale faţă de anul anterior.
Evoluţia deficitului de încasare la TVA, în România dar şi în celelalte ţări în care acesta a crescut (Croaţia, Cipru, Irlanda, Austria şi Belgia), trebuie privită şi prin prisma faptului că 2020 este anul în care a izbucnit pandemia de COVID-19, perioadă în care multe societăţi au beneficiat de posibilitatea amânării plăţii taxelor. Totuşi, celelalte 21 de state membre s-au descurcat mai bine. Spre exemplu, în ţările vecine, deficitul de încasare la TVA este mult mai mic şi în scădere. Ungaria a înregistrat, în 2020, cea mai mare reducere a deficitului de încasare din UE, de 4,7 puncte procentuale, ajungând la 5,1%. De asemenea, în Bulgaria acesta s-a diminuat cu aproximativ patru puncte procentuale, la 6,3% (a scăzut cota de TVA cu 0,9 puncte procentuale, ceea a dus la creşterea conformării, notează CE), iar în Polonia cu 1,4 puncte, la 11,3%.
Pentru 2021, Comisia estimează că în România deficitul de încasare se va reduce la aproximativ 33%, datorită implementării sistemelor digitale de raportare, începând cu 2020, şi anume SAF-T şi casele de marcat electronice.
Sistemele digitale de raportare aflate în curs de implementare
Aşadar există potenţial de creştere a veniturilor la bugetul de stat din reducerea decalajului de încasare la TVA, iar anul există mai multe argumente care pot susţine că acest potenţial poate fi valorificat în anii următori, având în vedere măsurile implementate anul acesta de autorităţi, pentru digitalizarea relaţiei dintre fisc şi contribuabili. Este vorba, cum se subliniază şi în raportul CE, de introducerea cerinţelor de raportare în sistem electronic, de la SAF-T (Standard Audit File for Tax – fişierul standard de control fiscal), la facturarea electronică Ro e-Factura sau sistemul de monitorizare a transporturilor de marfă Ro e-Transport. Toate aceste sisteme au drept scop standardizarea seturilor de date financiare şi contabile solicitate contribuabililor, care să permită, ulterior, analizarea automată de către autoritatea fiscală şi, implicit, identificarea în timp util a practicilor incorecte şi limitarea evaziunii fiscale.
Sisteme de raportare de acest gen se aplică, de câţiva ani, în alte state europene şi nu numai, cu rezultate remarcabile. Spre exemplu, SAF-T, creat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică în urmă cu mai mult de zece ani tocmai cu scopul de a asigura o mai bună colectare a taxelor la bugetele de stat, a fost implementat, în diverse forme, în mai multe state din întreaga lume. Cele mai apropiate de România sunt Polonia şi Ungaria, ţări care, ulterior introducerii acestei raportări, şi-au redus semnificativ decalajul de încasare la TVA – în Polonia deficitul a scăzut semnificativ de la aplicare, la aproximativ 11% în 2020, iar în Ungaria la puţin peste 5%.
Facturarea electronică, ce constă în raportarea, stocarea şi descărcarea facturilor prin intermediul serverului autorităţii fiscale, se practică, de asemenea, în mai multe state europene, în diverse variante. Sistemul implementat în ţara noastră a fost inspirat din Italia, stat care a făcut primul pas în această direcţie încă din 2014. De asemenea, modelul italian este în curs de implementare şi în Polonia.
În privinţa RO e-Transport, care presupune raportarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, cel mai apropiat exemplu este Ungaria.
Aşadar, sunt suficiente date care să ateste beneficiile pe termen lung ale implementării unor soluţii de acest gen, bazate pe tehnologie, în privinţa încasării veniturilor din impozite şi taxe.
La toate aceste măsuri se adaugă şi modificările Codului de Procedură Fiscală anunţate de autorităţi, deocamdată în stadiu de proiect. Este vorba, printre altele, stimularea digitalizării acţiunilor de control şi efectuarea acestora la distanţă, astfel încât inspecţia fiscală să se desfăşoare, ca regulă generală, la sediul instituţiei de control. În prezent, inspecţiile fiscale se desfăşoară preponderent la sediul contribuabilului.
Alte măsuri care pot genera creşterea veniturilor la buget
În plus, proiectul prevede ca autoritatea fiscală să fie obligată să analizeze cu prioritate informaţiile deja disponibile cu privire la activitatea contribuabilului (obţinute prin intermediul SAF-T, RO e-Transport, RO e-Factura, situaţii financiare), iar eventuale solicitări de informaţii suplimentare să vizeze doar documente ce nu sunt deţinute de organul fiscal solicitant.
O altă măsură prevăzută în proiect vizează stimularea conformării voluntare şi presupune introducerea unei notificării de conformare, care urmează să fie transmisă înainte de selectarea contribuabilului pentru efectuarea inspecţiei sau a verificării situaţiei fiscale personale, astfel încât acesta să îşi poată corecta eventualele erori din situaţiile depuse la fisc.
Toate acest schimbări se află, însă, în curs de implementare, astfel că reprezintă, în continuare, o provocare atât pentru contribuabili, cât şi pentru autorităţile fiscale, având în vedere complexitatea sistemelor, costul implementării şi, nu în ultimul rând, suprapunerea perioadelor de implementare. Cu toate acestea, pe termen lung sunt aşteptate beneficii de ambele părţi – inspecţii fiscale mai puţin împovărătoare pentru contribuabili (multe dintre acestea vor putea fi derulate la distanţă) şi mai puţin costisitoare pentru autorităţi, o abordare mai uniformă în cadrul analizei de risc şi din partea inspectorilor aflaţi în control, limitarea erorilor umane în gestionarea datelor, proceduri de raportare standardizate şi transparente etc. În plus, toate aceste eforturi vor contribui la modernizarea ANAF, cu atât mai mult cu cât prin PNRR sunt alocate şi fonduri nerambursabile în acest scop (peste 350 de milioane de euro) şi vor duce, în final, la încasări mai mari la bugetul de stat.