Votul Austriei împotriva României a atras atenția bancherilor, aceştia fiind primii care au avut reacţii rapide, spre deosebire de alte companii cu capital austriac de pe piaţa locală, chiar dacă mesajele bancherilor de susţinere a aderării la Schengen au venit post-factum, pe reţele de socializare, după anunţarea votului nefavorabil din Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne).
Advertisment
Şefii BCR şi Raiffeisen, bănci româneşti cu capital austriac din top 5, dar şi alţi bancheri, au ieşit cu declaraţii în care se declară „surprinşi“ de votul Austriei, spun că nu s-au făcut presiuni din partea autorităţilor române asupra lor şi declară că „susţin“ aderarea României la Schengen.
„Am susţinut, susţinem şi vom continua să susţinem activ şi fără echivoc aderarea României la Schengen. Iar noi, BCR, colegi şi acţionari, ne dorim să reiterăm poziţia comună pe care o avem: credem şi investim în România!“, a spus Sergiu Manea, CEO al BCR, controlată de grupul austriac Erste.
BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, se poziţiona la finalul primelor nouă luni din 2022 pe locul 3 în topul celor 7 subsidiare ale băncii-mamă Erste atât după numărul de sucursale, cât şi în funcţie de numărul de angajaţi şi numărul de clienţi. BCR a ajuns la sfârşitul lunii septembrie din acest an la 2,8 milioane de clienţi, 5.301 angajaţi şi 321 de sucursale, potrivit datelor centralizate de Erste şi transmise investitorilor.
Dar când au cumpărat austriecii de la Erste banca BCR şi ce rezultate financiare a ajuns BCR să obţină în România?
Erste a preluat controlul BCR în 2005 într-o tranzacţie catalogată drept cea mai mare privatizare din istoria României şi una dintre cele mai scumpe tranzacţii din istoria sistemului bancar mondial, multiplul plătit fiind de şase ori activele nete ale BCR în condiţiile în care evaluările băncilor de atunci erau de cel mult 3,5-4 ori peste activul net.
Austriecii au scos din buzunar 3,75 mld. euro pentru pachetul de 62% din acţiunile BCR, banca fiind evaluată astfel la circa 6 mld. euro. Statul român a vândut 37% din acţiuni, restul până la 62% fiind participaţiile BERD şi IFC.
Din 2006, când a fost integrată efectiv în grupul Erste, BCR a trecut printr-un proces de restructurare şi modernizare, cea mai mare parte a etapelor prevăzute fiind parcurse înainte să izbucnească criza economică, spre finele anului 2008.
Curăţarea bilanţului şi revenirea economiei au readus BCR pe profit după 2015. Dar BCR nu a reuşit să păstreze poziţia numărul unu în piaţă după active, loc preluat de Banca Transilvania în 2018.
În 2021, BCR a înregistrat un profit net de 1,4 mld. lei, în creştere cu 73%, faţă de 2020, atât datorită performanţei operaţionale îmbunătăţite în principal pe fondul unui volum de business mai mare, cât şi a alocării de costuri cu riscuri mai reduse. În acelaşi timp, venitul operaţional a crescut cu 6,9% până la 3,79 mld. lei, determinat de un volum de business mai mare. Creditele şi avansurile nete acordate clienţilor au crescut cu 11,3% până la 47,8 mld. lei (9,6 mld. euro) la data de 31 decembrie 2021 de la 43 mld. lei (8,8 mld. euro) la data de 31 decembrie 2020, susţinute de creşteri atât în creditarea retail (plus 7,0% faţă de decembrie 2020, până la 26,9 mld.lei), cât şi în cea corporate (plus 18,1% faţă de decembrie 2020, până la 20,7 mld. lei). În activitatea de creditare retail, BCR a acordat credite noi pentru persoane fizice şi microîntreprinderi de 9,4 mld. lei în 2021, în creştere cu 18% faţă de 2020, pe fondul unor vânzări de credite ipotecare mai mari cu 16% şi de credite de nevoi personale mai ridicate cu 30% an pe an.
BCR avea în 2021 active de circa 89 mld. lei, cota de piaţă a băncii după active fiind anul trecut de aproximativ 14%, banca ocupând locul 2 în topul după active.
Şi Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank România, a spus că susţine pe deplin aderarea României la spaţiul Schengen. „Am fost surprinşi de decizie. O vedem doar ca pe un rezultat intermediar. Vom continua să sprijinim demersurile autorităţilor pentru realizarea acestui deziderat. Raiffeisen Bank finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, ca partener puternic pentru 2 milioane de clienţi persoane fizice şi peste 120.000 de companii“, a spus şeful Raiffeisen Bank.