Regândirea fluxurilor, investiţiile în modernizarea echipamentelor pentru a consuma mai puţină energie, generarea de electricitate pe cont propriu sau chiar oprirea producţiei, totul este pe masa companiilor din România în lupta cu preţul istoric al energiei.
Advertisment
Situaţia a peste 1.900 de mari companii, care generează circa jumătate din cifra de afaceri din economia locală, riscă să devină critică după ce au fost eliminate de la energia subvenţionată, de la 1 septembrie, şi expuse direct fluctuaţiei pieţei, scrie ZF.
„Găsiţi cinci domenii cheie industriale ale României şi sprijiniţi-le, dar dacă segregarea economiei se face în funcţie de dimensiunea companiei, atunci chiar nu am înţeles nimic din economie“, spune Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj. „Noi am cerut reintroducerea în schema de sprijin dintr-un motiv foarte simplu. Preţul medicamentelor este reglementat în România. Eu nu pot scumpi produsul meu. Scoaterea industriei farma din această schemă este încă o dovadă a lipsei de înţelegere a guvernanţilor asupra modului de funcţionare a economiei“, a continuat Damian. Până la eventuala modificare a OUG 119/2022, intrată în vigoare la 1 septembrie, prin care mai primesc energia plafonată la 1.000 de lei/MWh numai IMM-urile, companiile din industria alimentară sau spitalele, companiile din industria farma şi toate marile firme locale trebuie să treacă la măsuri concrete pentru gestionarea costurilor istorice cu energia. Surse din cadrul marilor furnizori de energie spun că mediul de business este pregătit pentru scenarii radicale.
Titlurile zilei
„În clădirile de birouri nu se mai încălzeşte sau răceşte aerul, intenţia fiind de a menţine o temperatură constantă de circa 23 de grade indiferent de anotimp. Climatizarea parcărilor se taie de pe listă. La industrie însă, sunt companii care deja se gândesc la sistarea activităţii“, spun surse din cadrul unuia dintre marii furnizori de energie. Calculul este următorul. „Nimeni nu vrea să acumuleze stocuri de produse făcute la preţul de acum al energiei când este posibil să vedem o plafonare.“
„ Mulţi se gândesc la oprirea temporară a producţiei, trimis oamenii acasă şi reluarea proceselor după ce se va clarifica acest aspect privind preţul energiei.“ Mai departe, acolo unde se poate, se lucrează mai mult noaptea, când energia este mai ieftină, mai spun oamenii din piaţă.
„Noi nici până acum nu am avut plafonarea preţului aşa că a trebuit să continuăm producţia în condiţiile de piaţă“, spune Iulia Sbiera, CFO al producătorului de hârtie Pehart Grup. „Ne uităm la proiecte care au legătură cu modificarea echipamentelor pe care le avem astfel încât să consumăm mai puţine energie“, spune Sbiera.
Producătorul de materiale de construcţii Cemacon Cluj (CEON), controlat de fraţii Pavăl, a abordat o altă strategie. „Pe noi aceste vremuri nu ne prind chiar nepregătiţi“, spune Daniel Şologan, director general al Cemacon. „Noi avem energia noastră pentru că avem o centrală de cogenerare. Chiar dacă se impun restricţii noi suntem asiguraţi“, a mai spus şeful Cemacon.
Jucătorii din retailul alimentar au anunţat la rândul lor măsuri privind reducerea programului de lucru, unele hoteluri ar putea rămâne cu becurile stinse, iar marea industrie este oricum total sau parţial închisă, exemple fiind Azomureş sau Chimcomplex.
Între timp, Chimcomplex şi-a informat investitorii că va lansa un program de disponibilizare colectivă care vizează 396 de angajaţi. Compania avea la finalul anului trecut 1.919 angajaţi. Optimizarea costurilor operaţionale în actualul context este unul dintre motive, a anunţat la finalul zilei de ieri Chimcomplex.