Germania, cea mai mare econo­mie a Europei, alunecă rapid către recesiune, dacă nu cumva este deja acolo, spun analişti şi bancheri de top. Însă toată zona euro se va confrunta cu un blocaj economic, anticipează specialiştii, deşi în trimestrul 2 economiile s-au descurcat mai bine decât au crezut ei.

Recesiunea ar trebui să vină şi în Europa de Est, prin contaminare din Vest, de care regiunea este dependentă pentru comerţ, dar şi din cauza propriilor blocaje. În Ungaria, ministrul dez­vol­tării economice este optimist și spune că eco­nomia ungară va reuşi să evite recesiunea. În Polonia, pe de altă parte, economia a început deja să scadă puternic în trimestrul II sub greutatea dobânzilor mai mari, a in­flaţiei uriaşe, a încetinirii consumului, a dimi­nuării investiţiilor şi a incertitudinii.

În România, instituțiile bancare și-au revizuit prognozele pentru 2022 după ce INS a anunțat o creștere economică de 5,8% în primul semestru al anului. BCR estimează o creștere de 6%, Raiffeisen estimează o creștere de 4,5% iar Banca Transilvania, de 4,4%.

Titlurile zilei

POATE A.I. SĂ CREASCĂ PRODUCTIVITATEA COMPANIILOR?
CE-L REȚINE PE ANTREPRENORUL ROMÂN?
NVIDIA RAPORTEAZĂ PESTE AȘTEPTĂRI
BITCOIN E LA ALL TIME HIGH
CHATBOT-UL DĂ LECȚII MEDICILOR
DOJ CERE SEPARAREA CHROME DE GOOGLE

Am discutat subiectul cu Dumitru Miron, președintele Senatului Academiei de Studii Economice.

“În primul rând, realitățile financiare din Europa integrată în general și din zona euro în special s-au îndepărtat mult de criteriile Maastricht, de pactul de stabilitate și creștere. Să luăm numai, spre exemplu, ținta de inflație care e 2% dar nu mai mult de 2% și actualmente inflația în zona euro e 9,1%.

În aceste condiții, Banca Centrală Europeană a luat niște decizii operaționale începând cu data de 14 și a mărit toate cele 3 niveluri de dobândă, deci nu doar una singură. Este vorba de dobânda de refinanțare, dobânda depozitelor marginale și dobânda la depozitele pe care sistemul bancar le face la Banca Centrală. Toate s-au majorat cu 75 de puncte de bază, adică cu 0,75%, ajungând la 1,5, 1,25, respectiv 0,75%.”, a declarat Dumitru Miron, președintele Senatului Academiei de Studii Economice.