„Ce câștig azi?”, 11 august 2022, cu Adrian Bogdan și Adrian Paraschivescu, ora 13:00

România pare să urmeze modelul american, cel puțin cu privire la inflație. Dacă în Statele Unite inflația a scăzut de la 9,1% în iunie, la 8,5% în iulie, în România, cifrele publicate de INS arată o scădere de la 15,1% în iunie, la 15% în iulie. Preţurile de consum în luna iulie 2022 comparativ cu luna anterioară au crescut cu 0,9%. În ce privește predicțiile pentru următoarea perioadă, BNR estimează o revenire la o inflație de 8,9% în trimestrul 3 din 2023 și la 2,3% la finalul lui 2024. CFA România prognozează o valoare medie de 11,7% pentru următoarele 12 luni. Discutăm cifrele în câteva minute.

Creşterea taxării pentru con­trac­tele part-time la nivelul salariului minim pe econo­mie, măsură aflată în vigoare de la 1 august 2022, le provoacă dificultăți angajatorilor şi angajaţilor care foloseau astfel de contracte în mod legal. Guvernul trebuie să rezolve situaţia angajaţilor care au mai multe contracte de muncă part-time. De ce? În cazuil în care un angajat are 3 contracte de muncă a câte 2 ore fiecare, angajatorii săi trebuie să plătească taxe aferente pentru 3 salarii minime. Cine ajunge să plătească taxele până la urmă? Și care este soluția? Aflii imediat, aici la „Ce câștig azi?”. Începem!

Investitorii vor să pună pe harta economică a României 200 de proiecte de investiţii cu o valoare cumulată de 17 miliarde de lei. Doar că statul nu are buget de ajutor de stat decât pentru un sfert din sumă. E vorba de aproape 200 de proiecte de investiţii, dintre care aproape un sfert au o valoare de cel puţin 100 de milioane de lei. Cele aproape 200 de proiecte de investiţii analizate de ZF sunt doar cele care au pus cerere pentru ajutor de stat. Dintre acestea, patru au o valoare de peste 100 de milioane de euro. Reprezentanţii de la Finanţe au anunţat că suplimentează cu 1 mld. lei bugetul de aproape 700 mil. lei, datorită interesului mare venit din partea investitorilor.

Dacă în primul val de energie verde din 2009-2014 eolienele au dominat investiţiile, acum lucrurile vor sta diferit, conform statisticilor. În iunie au primit avizul tehnic trei proiecte solare mamut, unul în Brăila, de 350 MW şi două în Galaţi, fiecare de 210 MW. Cu aceste două noi proiecte solare, Galaţiul ajunge cel mai râvnit loc pentru investiţiile verzi din noul val, aici fiind avizaţi peste 1.300 MW în eoliene şi solare, potrivit centralizării ZF.

O interdicție a Uniunii Europene cu privire la importurile de cărbune rusesc, o măsură de bază din cel de-al cincile pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, intră în vigoare de astăzi. Executivul comunitar spune că interdicția va lovi puternic Rusia, pentru că Uniunea Europeană este cel mai mare partener pentru comerțul cu cărbune, iar pierderile se vor ridica la 8 miliarde de dolari. Pe de altă parte, blocul comunitar a depins de Rusia pentru 45% dintre importurile de cărbune, Germania, Polonia și Țările de Jos fiind cei mai mari cumpărători.

După ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că băncile au „sărit calul“ cu ROBOR, indicele a marcat prima scădere din ultimele 20 de luni și continuă să scadă. Dacă ieri era 8,06, astăzi a ajuns la 8,02. Dar cum se calculează ROBOR? Zece bănci mari, respectiv Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank şi Intesa Sanpaolo România participă la calculul ROBOR, potrivit informaţiilor BNR. ROBOR este rata dobânzii la care băncile care contribuie la calcularea acestui indice „sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci contribuitoare“.

7,6 milioane de salariaţi români, clienţi ai fondurilor de pensii private Pilon II, au ajuns prin aceste fonduri la o deţinere de 15% din producătorul de gaze Romgaz, adică la o investiţie de 3 miliarde de lei, arată calculele realizate de Ziarul Financiar. Astfel, viitorii pensionari ai României sunt astăzi al doilea cel mai mare acţionar al companiei care urmează să scoată gazele din Marea Neagră din perimetrul Neptun Deep, după statul român prin Ministerul Energiei.

Jeremy Grantham, investitor și co-fondator al companiei de investiții GMO, trage un semnal de alarmă cu privire la o bulă multi-active în Statele Unite și prezice un declin abrupt al acțiunilor. El spune că FED-ul nu înțelege cum funcționează o bulă de piață și nici pagubele provocate atunci când acestea se sparg. Grantham mai spune că lumea este mult mai bună cu dobânzi moderat ridicate. Primești bani din economiile tale, oamenii nu speculează atât de mult, nu mai tranzacționează atât de mult pe baza efectului de levier, iar riscul din sistem scade.