Pentru iarna acestui an, tranzacţiile se încheie la 2.200 de dolari pe mia de metri cubi de gaze, de 10 ori mai mult faţă de iarna anului trecut

Piaţa energiei din România pare în acest moment complet disfuncţională, mecanismele prin care se stabilesc preţurile anulează complet avantajul resurselor interne. Spania, de exemplu, are de câteva zile unul dintre cele mai mici preţuri la energie din UE. Guvernul de la Madrid a decuplat timp de un an formarea preţului intern de piaţa europeană.

Cum? Prin introducerea unui plafon pentru gazul folosit în producerea de energie. Paradoxul? Spania a pus un plafon, cu acceptul Comisiei Europene, pe un gaz pe care nici măcar nu îl are, îl importă din Algeria.

În acest timp, România, ţară care îşi asigură în proporţie de 70% necesarul de ga­ze, a plafonat preţul final al gazului pentru consumatorii casnici, în timp ce gazul folosit pentru energie intră în centrale la preţul pieţei. Marii consumatori deja sunt închişi, ultimii pe listă fiind Azomureş şi Alum, asta în contextul în care România este, la nivel european, una dintre cele mai puţin dependente ţări de importurile de gaze.

Pentru iarna acestui an, tranzacţiile se încheie la 2.200 de dolari pe mia de metri cubi de gaze, de 10 ori mai mult faţă de iarna anului trecut, gaz care apoi se descarcă, firește, în preţul energiei.

Am discutat subiectul cu Dian Popescu, expert în energie.

“În primul rând, România nu are o strategie energetică. Gazele și energia electrică sunt două lucruri distincte. Energia electrică – dacă aveam o strategie energetică, noi nu trebuia să avem asemenea prețuri și puteam coborî prețurile în Europa dacă realizam așa-zisul mix energetic. Pentru că trebuie să înțeleagă toată lumea, cea mai scumpă energie este pe gaze.”, a povestit Dian Popescu, expert în energie.