Ce se mai întâmplă cu planul de 29 miliarde de euro care poate scoate România din criză? Au fost lansate apeluri de proiecte, dar niciun contract nu a fost semnat. Teoretic, până la finalul lui 2023 trebuie lansate 71 de apeluri de proiecte de peste 13 miliarde de euro. Dar, după cum merg lucrurile, pare o ţintă imposibil de atins, scrie ZF.
Advertisment
În conturile BNR stau 3,8 mld. euro, din care până acum Guvernul nu a cheltuit şi nu a introdus în economie nici un euro.
Atragerea banilor din PNRR este crucială. De ce? Avem un buget al statului care arată ca un buzunar rupt, iar statul nu îşi permite investiţii necesare dezvoltării. Alții și-au făcut temele: Italia sau Polonia au dat drumul la investiţii şi au cheltuit sume importante din banii europeni: Italia, de exemplu, a cheltuit deja peste 10% din alocarea sa din mecanismul european.
Titlurile zilei
Rusia a intrat în incapacitate de plată pentru prima dată după 1918. Oficialii ruși susțin că default-ul este artificial, o farsă. Moscova are rezerve valutare, dar sunt blocate de sancțiunile Occidentului. Acum, Rusia nu mai poate atrage bani de pe pietele internationale. Capacitate pe care oricum nu o mai avea, din cauza sanctiunilor. Primii păgubiți? Câțiva investitori taiwanezi nu și-au primit dobânzile aferente obligațiunilor suverane. Cum va fi afectată Rusia, pe termen scurt, mediu și lung? Discutăm imediat. Începem.
Impulsionate de tehnologie, tot mai multe companii iau în calcul externalizarea activităților de resurse umane și salarizare. În 54% dintre companii administrarea timpului de lucru al angajaților și al pontajului este realizat printr-un sistem automatizat, în timp ce 46% încă folosesc un model manual de procesare, arată un studiu EY.
Liderii din G7 s-au angajat să strângă 600 de miliarde de dolari, în decurs de cinci ani, pentru a finanţa infrastructura necesară în ţările în curs de dezvoltare. Statele Unite vor mobiliza 200 de miliarde de dolari în granturi, fonduri federale şi investiţii private. Europa va mobiliza 300 de miliarde de euro pentru această iniţiativă, în aceeaşi perioadă, pentru a construi o alternativă durabilă la schemă.
Mai mult de o treime din liderii de business din Europa Centrală şi de Est, inclusiv din România, sunt de părere că veniturile lor vor scădea în următorul an, arată un studiu PwC. Pentru comparaţie, doar 15% din liderii de companii la nivel global cred că businessul lor va scădea în următorul an. Principalele îngrijorări sunt competiţia, modelul operaţional, securitatea cibernetică sau contextul geopolitic.
Coaliția de guvernare a ajuns la un consens de modificare a Codului Fiscal, anunță premierul Nicolae Ciucă. Nu va fi introdus impozitul progresiv, rămânem la cota unică. Va crește impozitarea dividendelor, de la 5 la 8%. Se măresc accizele la alcool și tutun, TVA-ul ajunge la 19% pentru băuturile cu zahăr, iar veniturile din jocurile de noroc vor fi impozitate cu 40%. Termenul de modificare a Codului Fiscal este 1 iulie, iar reglementările se vor aplica de la 1 ianuarie 2023.
Bani avem, dar în euro. Leii lipsesc, și asta pune presiune pe piața interbancară. CEC Bank a oferit companiei Nuclearelectrica o dobândă de 9,05% pe an pentru un depozit de 393 mil. Lei. Iar alte bănci oferă dobânzi de 10-11%, scrie ZF. La depozitele de la populaţie, dobânzile sunt la jumătate. Mesajul BNR? Băncile trebuie să majoreze dobânzile pentru depozitele atrase de la populație și să încetinească creditarea.
Preşedintele american Joe Biden a anunțat la Summit-ul G7 că Statele Unite împreună cu NuScale vor aloca României un grant de 14 milioane de dolari pentru studiile de proiectare a unor centrale nucleare de tip SMR care vor fi amplasate la noi în țară. Romania, prin Nuclearelectrica, face astfel primii paşi spre implementarea primei centrale electrice NuScale din Europa cu 6 module şi o putere instalată 462 MW.